România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi proeuropeană, un partener de încredere pentru aliaţii noştri externi, a fost mesajul transmis cu prilejul Anului Nou, de preşedintele Klaus Iohannis, transmite agerpres.ro.

„Încheiem un an complicat, cu multe împliniri, dar şi cu provocări, atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru România. Acum, la finalul lui 2024, mesajul meu, în care cred cu toată convingerea, rămâne acesta: România este o ţară stabilă, democrată, sigură şi proeuropeană, un partener de încredere pentru aliaţii noştri externi”, afirmă Klaus Iohannis în mesajul său, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele subliniază că, în ultimul an, România a făcut progrese economice semnificative şi şi-a îndeplinit obiective importante, precum aderarea completă la Schengen şi eliminarea vizelor pentru Statele Unite.

„România şi-a continuat parcursul pozitiv şi a redus decalajele în raport cu statele Uniunii Europene. Nivelul de trai şi veniturile au continuat să crească şi în 2024, deşi contextul extern nu a fost deloc simplu. În acelaşi timp însă, pe fondul unor nemulţumiri justificate la nivelul societăţii noastre, ne aflăm într-un moment de cumpănă, un moment al alegerilor esenţiale. Pentru a-l depăşi cu bine, avem nevoie de întărirea solidarităţii şi de recuperarea încrederii în clasa politică. Doar dacă ne păstrăm democraţia şi valorile care ne-au definit ca parte autentică a familiei europene vom trece de această etapă dificilă şi vom continua să accelerăm dezvoltarea şi modernizarea României”, precizează Klaus Iohannis.

El evidenţiază că „2025 va fi un an extrem de important pentru viitorul nostru şi al generaţiilor următoare”.

„Clasa politică trebuie să arate că a învăţat lecţia anului 2024 şi să răspundă cu măsuri concrete şi rapide la nevoile societăţii. Este mai mult ca oricând timpul pentru maturitate şi pentru asumarea responsabilităţii, pentru reforme autentice, nu mimate, şi pentru reconstrucţie bazată pe respectul real, nedisimulat faţă de cetăţenii pe care cei aleşi sunt chemaţi să îi reprezinte”, atrage atenţia preşedintele.

Iohannis îi îndeamnă pe români să nu piardă nicio clipă speranţa că România poate fi menţinută pe traseul său pro-occidental.

„Istoria ne-a arătat în repetate rânduri că spiritul naţiunii noastre nu poate fi înfrânt. Cei care vor acum să ne dezbine şi să ne întoarcă spre un trecut întunecat, pe care niciun român nu şi-l mai doreşte, nu vor reuşi. Şi nu vor reuşi pentru că forţa noastră rezidă tocmai în unitatea noastră şi în credinţa comună în libertate şi democraţie. România este însă responsabilitatea fiecăruia dintre noi şi a tuturor împreună. Aşadar, vă îndemn ca în noul an să ne recăpătăm încrederea şi să nu pierdem nicio clipă speranţa că, împreună, putem să menţinem România pe traseul său prooccidental, ghidată de principiile şi valorile fundamentale care ne definesc – dreptate, libertate şi democraţie, pentru care semenii noştri au plătit preţul suprem. Vă urez tuturor să aveţi parte de un An Nou mai bun, plin de bucurii şi împliniri! La mulţi ani!”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2025 #An Nou #felicitare #Klaus Iohannis

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.