În ultima perioadă, tehnologia a avansat într-un ritm uluitor, iar utilizarea inteligenței artificiale (IA) a adus numeroase inovații în domenii diverse. Totuși, alături de aceste progrese, au apărut și riscuri majore, iar unul dintre cele mai recente fenomene îngrijorătoare este înșelătoria cu cărți generate de IA, scrie Playtech.ro.

Inteligența artificială în literatura frauduloasă

Într-o eră digitală în care accesul la informație și tehnologie este din ce în ce mai ușor, unii profită de pe urma acestora pentru a crea și vinde cărți false, atribuite unor autori deja consacrați. Aceasta este o practică care a început să se extindă rapid și care afectează industria literară la scară globală, inclusiv în România.

Bogdan Hrib, un renumit scriitor român și editor al Editurii Tritonic, a atras atenția asupra acestui fenomen îngrijorător. Într-un interviu acordat pentru DC News, Hrib a detaliat cum, în 2024, o autoare cunoscută s-a trezit cu 28 de cărți noi atribuite numelui său, deși aceasta nu le scrisese niciodată. Cărțile respective au fost generate folosind inteligența artificială, iar ulterior au fost vândute online pe platforme mari, precum Amazon. Problema a fost că cineva, folosindu-se de numele și reputația acestei autoare, a profitat de tehnologia AI pentru a crea lucrări fictive, fără a avea permisiunea autorului original, iar acest lucru a dus la o furtună de controverse în industrie, conform DC News.

Cum funcționează înșelătoriile cu IA în literatură

Fenomenul de fraudă cu IA nu este limitat doar la domeniul literar, ci este o extensie a unei practici care a început în mediile online cu alte tipuri de conținut, cum ar fi videoclipuri deepfake sau imagini manipulative. Cu ajutorul algoritmilor avansați de inteligență artificială, oricine poate genera rapid texte care sunt greu de deosebit de lucrările autentice ale unui autor. Aceste texte pot fi complet automate, scrise în stiluri specifice unor autori cunoscuți, iar apoi, după ce sunt atribuite acestor autori, sunt vândute ca și cum ar fi fost lucrări originale.

Problema majoră este că aceste cărți generate de IA sunt adesea de slabă calitate, iar unii cititori ar putea să nu își dea seama că au achiziționat un produs fals. De asemenea, aceste practici pun în pericol munca autentică a scriitorilor și editorilor care se străduiesc să creeze conținut original și de calitate. În cazul autoarei despre care vorbește Bogdan Hrib, aceasta s-a trezit cu o adevărată explozie de volume atribuite numelui său, dar care, în realitate, nu aveau niciun fel de legătură cu munca sa. În acest context, autorii sunt, într-adevăr, victime ale unor abuzuri tehnologice care pun în pericol integritatea industriei literare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cum protejează editorii și autorii originali drepturile de autor

În fața unei astfel de situații, este esențial ca autorii și editorii să fie conștienți de pericolele acestei noi forme de înșelătorie și să își protejeze lucrările cu măsuri legale adecvate. În acest sens, atât autorii cât și editorii pot apela la metodele tradiționale de protejare a drepturilor de autor, dar și la soluții digitale, care includ criptarea și validarea documentelor. De asemenea, platformele online care vând cărți ar trebui să implementeze măsuri de securitate pentru a verifica autenticitatea autorilor și a produselor lor.

În cazul specific al Bogdan Hrib, editorul român consideră că este nevoie de o reglementare clară a utilizării inteligenței artificiale în producția de texte și de o mai mare atenție din partea autorităților, pentru a preveni proliferarea fraudelor. Aceste aspecte trebuie luate în serios, pentru ca industria literară să nu ajungă să fie dominată de produse nesigure și de calitate îndoielnică.

În concluzie, înșelătoria cu cărți generate de inteligența artificială este o problemă în creștere, iar autorii și editorii trebuie să fie vigilenți pentru a se proteja. Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiei, va trebui ca legislația și măsurile de protecție a drepturilor de autor să evolueze pentru a răspunde acestor noi provocări. În acest context, atât autorii, cât și cititorii trebuie să fie mai conștienți de riscurile asociate cu achiziționarea de cărți online și să aplice principiile unei cumpărături responsabile.

#AI #carti #înșelătorie #Inteligență Artificială #scriitori

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.