În timp ce frigul și întunericul cuprinde regiunea transnistreană, războiul informațional al Kremlinului își face simțită prezența mai puternic ca niciodată. Situația delicată a livrării gazului și întreruperile de curent au generat un val de reacții controversate pe rețelele sociale, alimentând ura și dezbinarea între moldovenii de pe malul drept și cel din stânga Nistrului.
Un exemplu grăitor este mesajul publicat pe TikTok de Elena Chizil, o bloggeriță stabilită în Transnistria, care promovează viața la țară. Aceasta a descris cu amărăciune cum o parte a populației s-a bucurat de dificultățile întâmpinate de locuitorii din regiune.
„Așa vă trebuie” – miile de comentarii de pe rețelele sociale de când nu avem gaz, cu întreruperi programate de lumină. Nu e nimic strașnic, cu toate ne deprindem. Cei care ne-ați scris așa, nu vă doresc să cunoașteți ce este frigul și întunericul. Nu ne temem de asta, eu mă tem de oameni răi și de faptul că o bună parte din societate a bătut din palme și s-a bucurat – asta-i strașnic. Nu ne mai trebuie război, când avem atâta ură pe loc. De 5 ani de când sunt în Transnistria nu am văzut atâta lume bună cât am cunoscut aici. Nu mă interesează viziunile politice ale nimănui, atât timp cât omul este bun. Situația dată aș fi vrut să fie luată altfel, dar avem ce avem. Trebuia să cunoaște și partea asta. Urât. La noi o să fie bine, sunt sigură”, a spus Elena Chizil.
În contextul general, jurnalista Oxana Greadcenco, care a emigrat de mai mulți ani în Amsterdam, a atras atenția asupra rolului propagandei ruse în această criză.
„Neața, mai puțin celor care se bucură pe Internet, că regiunea transnistreană a rămas fără gaz. Sunt șocată de valul de răutate. Nimeni nu merită să rămână fără căldură în mijlocul iernii, indiferent unde s-a născut sau cine controlează acel teritoriu. Propaganda rusă exact asta vrea – să existe și mai multă ură între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. O alimentăm gratuit. Satul meu e unul dintre cele 12 care se subordonează Guvernului de la Chișinău, dar a rămas fără gaz, pentru că sunt conectate direct la rețeaua transnistreană”.
Observatorii atrag atenția că astfel de reacții alimentate de propagandă au scopul de a destabiliza relațiile dintre moldoveni și de a menține tensiunile sociale. Dincolo de diferențele politice, criza actuală dezvăluie cât de vulnerabile sunt comunitățile în fața manipulării informaționale și a discursului de ură. Solidaritatea și înțelegerea reciprocă sunt mai importante ca niciodată, într-o perioadă în care provocările externe încearcă să destrame unitatea unui popor deja divizat de circumstanțe istorice și geopolitice.
Rusia neagă folosirea gazului ca armă pentru a constrânge Moldova și dă vina pe Kiev că a refuzat să reînnoiască acordul de tranzit al gazelor. Republica Moldova primește aproximativ 60% din necesarul de gaze din România și produce restul. Dar tăierile de energie din Transnistria reprezintă o problemă pentru țară, în special pentru că regiunea găzduiește o centrală electrică care furnizează cea mai mare parte a energiei pentru zonele controlate de guvern ale Moldovei la un preț fix și scăzut. Autoritățile de la Chișinău spun că Gazprom ar putea furniza gaz ocolind Ucraina, dar Rusia a ales în mod deliberat să nu facă acest lucru. Chiar înainte de oprirea livrărilor prin Ucraina, Gazprom a declarat pe 28 decembrie că va suspenda exporturile către Moldova la 1 ianuarie, din cauza a ceea ce Rusia spune că sunt datorii neachitate ale Moldovei de 709 milioane de dolari. Moldova contestă acest lucru și susține că este vorba de 8,6 milioane de dolari.
