Comisia Europeană (CE) a confirmat că nu există „planuri” ca Ursula von der Leyen să participe la inaugurarea lui Donald Trump, care va avea loc luni, 20 ianuarie curent. Motivul invocat de Comisie este că nu a primit nicio invitație în acest sens.

În schimb, se are în vedere stabilirea de convorbiri cu noua administrație americană, în ciuda faptului că președintele CE se află în recuperare după o pneumonie severă, dar lucrează de acasă, transmite Antena3.ro, cu referire la Euronews.

Ursula von der Leyen nu a primit o invitație pentru a participa la inaugurarea lui Donald Trump ca al 47-lea președinte al SUA, dar încearcă să stabilească „contacte timpurii” cu noua administrație, a confirmat Comisia Europeană.

„Nu există planuri pentru a participa la inaugurare. Vom căuta contacte timpurii cu administrația viitoare. Dacă acest lucru va fi înainte de 20 ianuarie sau imediat după aceea, nu pot să vă spun deocamdată”, a spus Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei.

Pinho nu a precizat ce formă vor lua aceste „contacte”. Potrivit surselor citate, anterior, Bloomberg a raportat despre intenția Comisiei de a organiza o întâlnire cu Trump în Florida.

Ursula Von der Leyen nu a mai vorbit cu Donald Trump de la convorbirea telefonică din începutul lunii noiembrie, la câteva zile după alegerile prezidențiale din SUA, a menționat purtătorul de cuvânt.

Conversația, pe care von der Leyen a descris-o ca fiind „excelentă”, a abordat politica de apărare, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, comerțul și energia. Ulterior, șefa Comisiei a dezvăluit că a adus în discuție și despre posibilitatea creșterii importurilor de GNL american în UE, ceea ce a fost văzut ca o ofertă de a evita taxele vamale generale pe care Trump le-a amenințat că le va impune asupra produselor străine.

Comentariile von der Leyen au făcut titluri de presă și au reflectat disponibilitatea blocului de a răspunde cerințelor republicanului pentru a dezvolta o relație funcțională. Aceste speranțe au suferit o lovitură săptămâna aceasta, după ce Trump a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, vasta insulă care aparține Regatului Danemarcei.

„Nu știu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra ei, dar dacă da, ar trebui să-l cedeze pentru că avem nevoie de ea pentru securitatea națională”, a spus oficialul american într-o conferință de presă de o oră.

Cuvintele sale au fost respinse de prim-miniștrii din Groenlanda și Danemarca, precum și de guvernul francez. Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre „neliniște” și a subliniat că „granițele nu trebuie mutate prin forță”. În schimb, Comisia a reacționat cu extremă prudență și a refuzat să condamne explicit amenințările militare ale lui Trump la adresa integrității teritoriale a unui stat membru, trasmit sursele citate.

Groenlanda, spre deosebire de Danemarca, nu face parte din blocul celor 27 de țări, dar beneficiază de un statut special ca teritoriu de peste mări, care include accesul la fondurile UE și libertatea de mișcare pentru groenlandezi, care sunt considerați cetățeni ai UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în toamna anului 2024. Învestirea președintelui republican va avea loc pe 20 ianuarie curent, când Joe Biden își încheie mandatul prezidențial.

#Donald Trump #inaugurare #președinte SUA #Ursula von der Leyen

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china