Comisia Europeană (CE) a confirmat că nu există „planuri” ca Ursula von der Leyen să participe la inaugurarea lui Donald Trump, care va avea loc luni, 20 ianuarie curent. Motivul invocat de Comisie este că nu a primit nicio invitație în acest sens.

În schimb, se are în vedere stabilirea de convorbiri cu noua administrație americană, în ciuda faptului că președintele CE se află în recuperare după o pneumonie severă, dar lucrează de acasă, transmite Antena3.ro, cu referire la Euronews.

Ursula von der Leyen nu a primit o invitație pentru a participa la inaugurarea lui Donald Trump ca al 47-lea președinte al SUA, dar încearcă să stabilească „contacte timpurii” cu noua administrație, a confirmat Comisia Europeană.

„Nu există planuri pentru a participa la inaugurare. Vom căuta contacte timpurii cu administrația viitoare. Dacă acest lucru va fi înainte de 20 ianuarie sau imediat după aceea, nu pot să vă spun deocamdată”, a spus Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei.

Pinho nu a precizat ce formă vor lua aceste „contacte”. Potrivit surselor citate, anterior, Bloomberg a raportat despre intenția Comisiei de a organiza o întâlnire cu Trump în Florida.

Ursula Von der Leyen nu a mai vorbit cu Donald Trump de la convorbirea telefonică din începutul lunii noiembrie, la câteva zile după alegerile prezidențiale din SUA, a menționat purtătorul de cuvânt.

Conversația, pe care von der Leyen a descris-o ca fiind „excelentă”, a abordat politica de apărare, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, comerțul și energia. Ulterior, șefa Comisiei a dezvăluit că a adus în discuție și despre posibilitatea creșterii importurilor de GNL american în UE, ceea ce a fost văzut ca o ofertă de a evita taxele vamale generale pe care Trump le-a amenințat că le va impune asupra produselor străine.

Comentariile von der Leyen au făcut titluri de presă și au reflectat disponibilitatea blocului de a răspunde cerințelor republicanului pentru a dezvolta o relație funcțională. Aceste speranțe au suferit o lovitură săptămâna aceasta, după ce Trump a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua Groenlanda, vasta insulă care aparține Regatului Danemarcei.

„Nu știu dacă Danemarca are vreun drept legal asupra ei, dar dacă da, ar trebui să-l cedeze pentru că avem nevoie de ea pentru securitatea națională”, a spus oficialul american într-o conferință de presă de o oră.

Cuvintele sale au fost respinse de prim-miniștrii din Groenlanda și Danemarca, precum și de guvernul francez. Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre „neliniște” și a subliniat că „granițele nu trebuie mutate prin forță”. În schimb, Comisia a reacționat cu extremă prudență și a refuzat să condamne explicit amenințările militare ale lui Trump la adresa integrității teritoriale a unui stat membru, trasmit sursele citate.

Groenlanda, spre deosebire de Danemarca, nu face parte din blocul celor 27 de țări, dar beneficiază de un statut special ca teritoriu de peste mări, care include accesul la fondurile UE și libertatea de mișcare pentru groenlandezi, care sunt considerați cetățeni ai UE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA în toamna anului 2024. Învestirea președintelui republican va avea loc pe 20 ianuarie curent, când Joe Biden își încheie mandatul prezidențial.

#Donald Trump #inaugurare #președinte SUA #Ursula von der Leyen

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.