Adoptarea Codului Audiovizualului (CA) în Republica Moldova a fost un moment esențial pentru reglementarea mass-media și întărirea democrației. În centrul acestei inițiative s-a aflat Angela Aramă, jurnalistă de renume și politiciană, care a militat activ pentru libertatea presei și deetatizarea televiziunii naționale. Ea a fost lidera mai multor proteste și greve ale jurnaliștilor din anii 2000, marcând o schimbare crucială în peisajul audiovizual moldovenesc.

Într-un interviu recent acordat jurnalistei Nata Albot, Angela Aramă a dezvăluit că ideea deetatizării presei și creării Codului Audiovizualului a fost a sa, Vladimir Voronin, președintele Republicii Moldova de atunci, dându-i undă verde pentru a fi scris și adoptat. Ea a explicat că presiunile politice și cenzura masivă de la începutul anilor 2000 au făcut necesară o reformă legislativă pentru a proteja independența jurnaliștilor.

Codul Audiovizualului, adoptat în 2006, a fost rezultatul unei munci intense și a numeroase compromisuri politice. Angela Aramă a povestit că a fost nevoită să negocieze cu lideri politici, inclusiv cu Iurie Roșca și Vladimir Voronin, pentru a asigura susținerea proiectului.

Astăzi, Angela Aramă privește cu scepticism evoluția presei din Republica Moldova, subliniind că pericolele cenzurii nu au dispărut complet. Declarațiile sale rămân un memento al eforturilor și sacrificiilor necesare pentru consolidarea democrației și protejarea libertății presei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Angela Arama #Codul Audiovizualului

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar