Curtea Constituțională (CCM) va examina la 29 iulie curent sesizarea deputaților Platformei DA, Maria Ciobanu și Dinu Plîngău cu privire la legea aprobată de Partidul Socialiștilor și Partidul Șor la 3 decembrie 2020 privind întoarcerea fostului Stadion Republica în posesia statului, după ce în 2018 a fost oferit cu titlul gratuit Ambasadei SUA la Chișinău.

Amintim că, 3 decembrie 2020, PSRM și Partidul Șor au aprobat o lege prin care au trecut terenul fostului Stadion Republican în posesia statului, deși în 2018 a fost oferit Ambasadei SUA la Chișinău pentru construcția unei noi Misiuni diplomatice. Legea dată a fost contestată la Curtea Constituțională de către deputații Platformei DA, Dinu Plîngău și Maria Ciobanu, iar CCM a suspendat efectele legii date până la examinarea acestei sesizări în fond.

Precizăm că, la 20 iulie, CCM a declarat ca inadmisibilă o altă sesizare făcută de către deputații PSRM, Grigore Novac, Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski, care au contestat legalitatea transmiterii cu titlu oneros a terenului fostului Stadion Republican în posesia Ambasadei SUA, unde intenționează să construiască un sediu nou pentru misiunea diplomatică, lege aprobată în 2018 de către guvernarea democrată.

Drept reacție, socialiștii amenință cu proteste ample în întreaga țară, fiind nemulțumiți de decizia luată de CCM în privința sesizării acestora.

#Ambasada SUA #CCM #Stadionul Republican #teren

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.