Cu mare fast, recent Evghenia Guțul anunța că administrația de la Comrat nu vrea să îl omagieze în 2025 pe Eminescu și va elogia „victoria” armatei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial. Autoritățile din autonomie au spus că vor lupta cu „rescrierea” istoriei, dar au uitat să relateze despre ce s-a întâmplat după anexarea Basarabiei la URSS și care au fost urmările pentru locuitorii din regiune.

Sugestia pentru întreaga administrație de la Comrat și guvernatoarea Evghenia Guțul este să frecventeze ore suplimentare de istorie.

Potrivit specialiștilor, au existat câteva grupuri de găgăuzi mobilizați în al Doilea Război Mondial. Din Basarabia, rușii au înrolat circa 20.000 de etnici, aceștia fiind chemați să presteze anumite munci în cadrul serviciului militar. Presa locală scrie că persoanele respective au fost încorporate în mare parte între 1944 și 1945 și se ocupau de reconstrucția localităților, dirijau căile ferate sau erau trimise în mine.

Sovieticii considerau găgăuzii și bulgarii drept „popoare nesigure”. Potrivit unui documentar publicat de Europa Liberă, circa 3360 de persoane au fost deportate în perioada sovietică de pe teritoriul actualei autonomii găgăuze. Motivele au fost politice și de clasă, iar noua putere a dus cât de departe putea primarii care au colaborat cu administrația română în perioada interbelică și țăranii care nu au livrat impozitele impuse de stat, sub formă de produse agricole.

Pe lângă represiuni politice, sovieticii au recurs și la foamete organizată. Doar în localitatea Avdarma din Găgăuzia, peste 800 de oameni au murit de foame între 1946 și 1947. Muzeografa din localitate, Olga Trandafilofa, a relatat pentru IPN că în acea perioadă au decedat din cauza lipsei de alimentație circa 25% – 30% dintre locuitorii Găgăuziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre canibalism în perioada foametei se vorbește și mai puțin. Conform, documentelor desecretizate, între 1946 și 1947, în județul Cahul au fost raportate 16 cazuri când oamenii erau omorâți și mâncați, majoritatea crimelor fiind comise în raioanele Taraclia și Congaz.

Cel mai probabil comemorările nu au nici o legătură cu decizia de la Comrat, iar formațiunea numită sugestiv „Victorie-Pobeda”, dirijată de Ilan Șor, ar vrea să manipuleze cu termenii, pentru a-și face imagine, în ajunul alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Subiectul războiului a fost întotdeauna unul sensibil, iar politicienii din Moldova l-au folosit pentru a-și empatiza electoratul și a-i obține simpatia.

Cu siguranță, pentru puținii veterani rămași în regiune ar fi importantă comemorarea. Însă acești bătrâni nu au nevoie de „anul victoriei”, de panglici bicolore, de garoafe și cu atât mai mult de declarații făcute neghiob de către unii politicieni, care le vor călca pragul cu echipe de fotografi și cameramani. Ei au nevoie de condiții decente de viață, de pensii care să le ajungă pentru mai mult decât doi metri cubi de lemne și de liniște.

Autoritățile din Găgăuzia ar trebui să se concentreze pe ce au nevoie cetățenii din Găgăuzia. Nu pe ce au nevoie oamenii de la Kremlin!

Iar Evgheniei Guțul îi sugerăm să citească articolul 1 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, în care scrie negru pe alb că „Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”.

#Anul Eminescu #Anul Victoriei #Gagauzia #represiuni #URSS

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.