Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Jumătate de lămâie, în burta unui pacient! Chirurgul: „Am ieșit din operație extrem de nedumerit”. Cum a ajuns acolo?

30 Ian. 2025, 19:12
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
30 Ian. 2025, 19:12 // În Lume //  Elena Putregai

Un medic chirurg de la Spitalul Județean de Urgență Galați, România, susține că a rămas uimit, după ce a gasit în intestinul unui pacient, de 70 de ani, un „obiect” de dimensiuni mari, „cam cât jumătate din pumnul unui adult”.

„Să începem, așadar, cu o noapte friguroasă de ianuarie petrecută, cum altfel, de gardă. O bună parte din gardă trecuse fără evenimente notabile, când aud că sună telefonul. La celălalt capăt era un coleg, medic internist, care mi-a spus în câteva cuvinte că tocmai a venit un pacient care pare să aibă o ocluzie intestinală gravă”, povestește medicul Constantin Truș.

Chirurgul spune că a consultat pacientul, un bărbat de 70 de ani, care acuza „dureri abdominale atroce”. Ocluzia era clară, așa că trebuia intervenit chirurgical de urgență. Motivul era încă neclar, în urma investigațiilor.

„Tot ce se putea vedea era o masă mare care bloca intestinul, acesta fiind clar umflat și cel mai probabil inflamat. Având în vedere vârsta și recurența durerilor, precum și ocluzia, suspectul principal era o tumoare care crescuse până în punctul în care blocase intestinul cu totul. Am băgat pacientul direct în operație și am trecut la palparea directă a intestinului, încercând să determin tactil câte astfel de mase blochează tractul și gradul de mobilitate. Am identificat o masă mare, foarte mare și am trecut la incizie, să văd cu ce mă confrunt și ce am de extras. Din câteva mișcări, am văzut masa în cauză, dar culoarea și forma erau… hai să spunem neașteptate”, susține dr. Truș.

Medicul spune că a verificat „obiectul în cauză” și a observat că este „mobil și neatașat de peretele intestinal”.

„Scot la iveală ciudățenia: o jumătate de lămâie de dimensiuni mari, cam cât jumătate din pumnul unui om adult. Am verificat zona să fie liberă de obstrucții, am suturat rapid intestinul și am ieșit din operație extrem de nedumerit. M-am uitat la jumătatea de lămâie, m-am uitat la colegii care erau la fel de nedumeriți ca și mine… și am trecut la următorul pas al tragicomediei. Ca și chirurg, am obligația legală să trimit orice parte organică extrasă din corpul unui pacient operat către secția de anatomie patologică. Repet, orice este organic! Lămâia era cât se poate de organică, așa că am ambalat-o corespunzător și am trimis-o pe traseul specificat de lege”, explică medicul gălățean.

După câteva ore, medicul patolog la care a ajuns respectivul obiect „misterios” a tras concluzia că este „tentativă de omor”. Cineva ar fi intenționat să-l sufoce pe bietul pacient. Prin urmare, a fost anunțată Poliția.

„Dacă v-ați amuzat până acum, țineți-vă bine pentru ce urmează: trec câteva ore și începe sā sune telefonul. Răspund și la celălalt capăt era medicul anatomo-patolog mă întreabă dacă am chef de glume la ora aceea, că îmi bat joc de el, că… multe altele, nu are rost să le spun aici. Aștept să termine și îi spun că i-am trimis obiectul organic care provocase ocluzia intestinală. Asta am scos, asta i-am trimis. A tăcut câteva secunde și după aceea a spus: <Asta e tentativă de omor, cineva i-a băgat ditamai lămâia pe gât cu intenția clară de a-l sufoca. Este un miracol că ditamai lămâia a reușit să treacă de esofag fără să-l blocheze! Sesizez poliția.> A închis telefonul și mă uitam acum la receptor mai confuz ca înainte. Avea dreptate colegul? Oare chiar era un caz de tentativă de omor? După mărimea probei scoase din intestin, ipoteza era plauzibilă”, a mai spus dr. Truș.

După ce pacientul și-a revenit în urma operației, le-a povestit polițiștilor ce anume s-a întâmplat, de fapt, cu „jumătatea de lămâie care i-a blocat intestinul”. La finalul discuțiilor, a primit și un sfat din partea medicului care i-a salvat viața.

„Mai cu mirare, mai cu reticență, pacientul ne-a arătat că nu mai avea nici un dinte în gură, iar în seara cu pricina mâncase pilaf cu carne și băuse un ceai în care a stors și a pus o jumătate de lămâie. La ultima gură de ceai, i-a intrat în gură și lămâia, care, datorită grăsimii rămase în cavitatea bucală și pe limbă, a alunecat cu grație pe gât. Era să se sufoce, dar a avut noroc și fructul nu i-a rămas blocat în gât ci mai târziu, în intestin. L-am sfătuit ca data viitoare să taie nenorocitele alea de lămâi în felii, sau doar să le stoarcă sucul în ceai, i-am salutat pe ofițeri și am ieșit din salon rapid”, a concluzionat medicul-chirurg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.