Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică severă din cauza sistării livrărilor de gaze rusești prin Ucraina. Guvernarea de la Chișinăul și UE lucrează la un plan de sprijin, oferind temporar 3 milioane de metri cubi de gaz, ce trebuie returnați până în martie 2025. Rusia acuză Chișinăul de situația creată, dar nu se opune administrării unui ajutor european de 30 de milioane de euro prin Tiraspol.

Autoritățile statului au subliniat că prioritatea în alocarea gazului achiziționat prin sprijinul Uniunii Europene trebuie să fie satisfacerea necesităților consumatorilor casnici, a spitalelor, școlilor și altor instituții sociale din regiune.

În contextul războiului din Ucraina, Igor Dodon a sugerat că alegerile parlamentare din R. Moldova ar putea fi anulate dacă se deschide un „al doilea front” în Transnistria. Premierul Dorin Recean acuză Kremlinul că destabilizează regiunea pentru a instala o guvernare pro-rusă la Chișinău, ceea ce ar putea duce la creșterea prezenței militare ruse și la agresiuni împotrivaaltor state din regiune.

Cum a fost afectată regiunea transnistreană de oprirea furnizării gazelor de către Gazprom și ce măsuri a luat administrația locală pentru a gestiona situația? Cum influențează criza energetică relațiile dintre Chișinău și Tiraspol, având în vedere dependența istorică a regiunii transnistrene de gazele livrate de Moscova? Cum se va reflectă ajutorul umanitar de 30 de milioane de euro oferit de UE în atenuarea crizei și cine ar trebui sa fie principalii beneficiari ai acestuia? Există riscuri de destabilizare politică în regiunea transnistreană din cauza acestei crize energetice? Cum influențează această criză poziția R. Moldova în privința aprovizionării energetice și securității regionale? Caută Rusia să exploateaze criza energetică pentru a justifica o viitoare agresiune sau o destabilizare a situației din R. Moldova, prin criza din regiunea transnistreană?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 31 ianuarie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitaţii jurnalistei Valentina Ursu sunt Eleonora Cercavschi, directoarea Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol și Vlad Kulminski, director IPIS, ex-vicepremier pentru reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza energetică #Moldova #Realitatea te priveste #Transnistria #UE

Guvernul își propune să reducă cheltuielile pentru reparații, mobilier, tehnică de calcul, transport și evenimente, dar și să limiteze angajările în sectorul public. De asemenea, vor fi revizuite premiile și bonusurile acordate angajaților din instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Declarațiile au fost făcute de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit ministrei, autoritățile analizează fiecare categorie de cheltuieli pentru a identifica economii, fără a afecta instituțiile care dispun deja de finanțare limitată sau obligațiile stabilite prin lege.

„Ne punem semnul de întrebare dacă putem renunța la unele cheltuieli sau nu”, a explicat Victoria Belous.

Printre măsurile avute în vedere se numără reducerea cheltuielilor pentru încălzire și combustibil, limitarea achizițiilor de mobilier și tehnică de calcul, precum și cumpărarea mijloacelor de transport doar în cazuri strict necesare. De asemenea, anul viitor este planificat un buget mai mic pentru concerte.

Ministra a precizat că vor fi reevaluate și cheltuielile pentru evenimente și proiecte care nu au fost asumate sau aprobate oficial, precum și necesitatea dezvoltării unor sisteme informaționale.

Optimizările vizează instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv ministerele, Parlamentul și Președinția. Primăriile își gestionează independent bugetele, a menționat oficiala.

Angajările, limitate, iar structurile instituțiilor vor fi revizuite

O altă măsură ține de reducerea cheltuielilor de personal. Potrivit Victoriei Belous, mai multe ministere au primit sarcina de a elabora planuri de reducere a numărului de angajați.

Ministra a subliniat că măsura nu presupune concedierea directă a salariaților, ci o gestionare mai strictă a posturilor vacante și a necesității de a menține sau ocupa anumite funcții.

De exemplu, instituțiile ar putea să nu prelungească activitatea angajaților după atingerea vârstei de pensionare sau să reevalueze necesitatea unor noi angajări. Totodată, în cazul reorganizărilor, structurile instituțiilor vor fi analizate pentru a stabili dacă fiecare funcție este justificată.

„Fiecare persoană angajată trebuie să fie motivată dacă trebuie sau nu să fie angajată în sectorul public”, a declarat ministra.

Premiile și bonusurile, de asemenea, revizuite

Victoria Belous a mai spus că, încă din primele zile de activitate ale actualului Guvern, a fost dată indicația de a reduce sau elimina premiile și alte bonusuri acordate angajaților din sectorul public.

Potrivit ministrei, această măsură este în curs de aplicare, iar autoritățile examinează inclusiv acordarea premiilor anuale și a celor unice.

În ceea ce privește economiile obținute până acum în urma optimizărilor, ministra nu a prezentat o cifră exactă în declarația citată, menționând însă că au fost limitate angajările și extinderea schemelor de personal.