Știința fericirii a dat naștere la sute de mii de studii, sondaje, cărți și recenzii, dar ceea ce ne ridică moralul în mod clar, în ce măsură și cine beneficiază cel mai mult e încă un mister. Psihologii vor acum să facă cel mai mare experiment privind fericirea din lume, ca să vadă o dată pentru totdeauna ce oferă oamenilor cu adevărat un impuls emoțional, scrie The Guardian.
„Obiectivul nostru este ca acesta să fie cel mai mare, cel mai cuprinzător și mai divers experiment asupra fericirii efectuat vreodată”, a spus profesoara Elizabeth Dunn, psiholog la Universitatea British Columbia din Vancouver. „Este ca în Răzbunătorii: mulți dintre cei mai buni cercetători ai fericirii din întreaga lume s-au adunat pentru a-și uni forțele.”
În ultimele șase luni, peste 1.000 de oameni de știință din peste 70 de țări au depus propuneri pentru proiect. În decembrie, un grup de experți le-a redus la șapte categorii de intervenții, fiecare incluzând trei sau patru abordări diferite, care vor fi testate în cadrul Global Happiness Megastudy. Cercetătorii vor să recruteze cel puțin 30.000 de oameni din întreaga lume pentru studiu.
Voluntarii vor fi desemnați aleatoriu pentru a efectua o intervenție scurtă și curprinzătoare din listă sau vor fi repartizați unui grup de control pentru comparație. Fiecare intervenție de fericire este concepută să dureze nu mai mult de 25 de minute și nu necesită echipament special. Strategiile variază de la exerciții fizice, care implică yoga, antrenament cu intervale de mare intensitate sau antrenament de rezistență cu greutăți, până la interacțiuni sociale, în care oamenii ar putea să numească o persoană dragă, să se împingă să se comporte în moduri mai extrovertite sau să discute cu un partener AI.
„Toate intervențiile pot fi făcute acasă, oamenii nu au nevoie de nimeni să îi urmărească sau să îi ajute”, a explicat dr. Barnabás Szászi, om de știință comportamental și investigator principal al proiectului la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. „A fost o decizie foarte conștientă din partea noastră.”
Proiectul își propune să abordeze deficiențele care ridică semne de întrebare asupra validității unor cercetări mai vechi despre fericire. O preocupare este că majoritatea cercetărilor implică oameni „ciudați” – occidentali, educați, industrializați, bogați și democratici – ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a dovezilor se bazează pe oameni din America de Nord, Europa și alte regiuni vestice.
Dar ceea ce face o persoană din Chicago fericită s-ar putea să nu funcționeze în Chongqing, Nagoya sau Mombasa. Lipsa diversităţii nu este singura problemă. Intervențiile privind fericirea sunt furnizate în moduri diferite către diferite populații în diferite setări, făcând imposibile comparațiile directe. O altă problemă apare atunci când cercetătorii nu își preînregistrează studiile, o mișcare care îi obligă să-și contureze planurile și analizele din timp. Acest lucru poate duce la afirmații false dacă oamenii de știință își analizează în mod repetat datele până când găsesc un rezultat semnificativ statistic.
Practica, cunoscută sub denumirea de p-hacking, este asemănată cu trasarea unei ținte în jurul unei găuri de glonț și pretinderea că trăgătorul a lovit mijlocul. După ce au efectuat lucrările de bază, Dunn și Szászi caută acum finanțatori pentru a continua proiectul. Dacă totul merge bine, urmăresc să publice un raport înregistrat într-un jurnal important pentru a înregistra metodele și analizele de date pe care le vor folosi. Experimentele în sine ar trebui să înceapă imediat după.
„Ce vom avea la final?” întreabă retoric Dunn. „Vom avea cel mai mare și mai divers set de date colectat vreodată despre strategiile care promovează fericirea. Cât de eficiente sunt aceste strategii? Lucrează peste tot? Unele funcționează extrem de bine pentru un grup mic de oameni și abia fac ceva pentru mulți alții? Dacă găsim lucruri care sunt universal eficiente sau care sunt cel puțin eficiente în anumite locuri și identificăm ce fel de locuri sunt acestea sau ce tipuri de oameni beneficiază, va fi un salt uriaș înainte pentru știința fericirii.”
