Vulcanul de pe celebra insulă greacă Santorini, vizitată de turişti din întreaga lume, „cunoaşte o activitate seismică uşoară”, au confirmat experţii în domeniu, care nu se arată îngrijoraţi de acest fenomen, informează digi24.ro.

Vulcanul „cunoaşte o activitate seismică uşoară de ceva vreme”, a declarat profesorul de seismologie Costas Papazachos. „Dar acest lucru nu trebuie să ne îngrijoreze”, a adăugat el. „Santorini şi toţi vulcanii din lume au faze în decursul cărora nu mai sunt în inactivitate”.

O întâlnire pe această temă a avut loc la Ministerul pentru protecţie civilă din Grecia, care a reunit experţi şi autorităţi locale.

Într-un comunicat, Ministerul pentru protecţie civilă a subliniat că există „o creştere a activităţii seismice” şi că „un Comitet ştiinţific supraveghează constant fenomenul, analizează datele şi aduce la zi planificarea acţiunilor preventive corespunzătoare”.

Actuala activitate vulcanică este similară cu cea observată în perioada 2011-2012. Activitatea de atunci a durat 14 luni fără să existe o erupţie sau incidente speciale.

„Pe baza datelor disponibile până în prezent, nu există vreun motiv deosebit de îngrijorare”, a constatat aşadar Ministerul pentru protecţie civilă.

Intervievat vineri de postul Ert, primarul din Santorini, Nikos Zorzos, a subliniat că „locuitorii din insulă sunt obişnuiţi cu activitatea vulcanică” şi că, după reactivarea vulcanului din 2011-2012, „au fost organizate reuniuni de informare (destinate locuitorilor) de două ori pe an”.

În schimb, Papazachos, preşedintele Institutului pentru studiul şi supravegherea vulcanului Santorini, a estimat că „vizitatorii nu sunt familiarizaţi cu seismele, chiar dacă sunt de intensitate mică”.

Activitatea vulcanică poate crea „alunecări de teren şi căderi de pietre în caldeiră”, deseori luată cu asalt de turişti în mijlocul sezonului şi trebuie, aşadar, să se dea dovadă de prudenţă, potrivit omului de ştiinţă.

Insula Santorini face parte din arhipelagul Ciclade şi este foarte populară în rândul turiştilor.

Insula, cu o populaţie de 15500 de persoane, a fost vizitată de 3,4 milioane de turişti în 2023, ceea ce ar putea suscita temeri în legătură cu fenomenul supraturismului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #Santorini #vulcan

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.