În interiorul NATO au loc discuţii cu privire la o posibilă propunere făcută preşedintelui american Donald Trump ce ar presupune o extindere majoră a prezenţei militare aliate în Arctica, cu scopul de a calma tensiunile privind statutul Groenlandei ca teritoriu autonom al Danemarcei. Chestiuna ce a atras atenţia datorită interesului manifestat faţă de insulă de către Trump, care a invocat preocupări legate de securitatea SUA, au declarat surse ale alianţei, potrivit agenției dpa, citate de Agerpres.
NATO consideră că întărirea prezenţei sale în Arctica ar putea rezolva aceste interese de securitate, permiţând în acelaşi timp participarea SUA la această iniţiativă, arată sursele amintite.
Potrivit surselor citate de dpa, preocupările lui Trump cu privire la Groenlanda sunt considerate îndreptăţite, îndeosebi în lumina activităţilor Rusiei şi Chinei în regiune.
Groenlanda are o valoare strategică semnificativă, nu numai pentru resursele sale naturale vaste, ci şi ca punct de amplasare cheie pentru controlul militar al Arcticii. Schimbările climatice fac, de asemenea, rutele maritime arctice mai accesibile, în special în lunile de vară.
Potrivit surselor alianţei, iniţiativa este în prezent discutată informal.
Extinderea militară propusă ar putea avea la bază planurile de apărare adoptate în 2023. Documentele clasificate evidenţiază măsuri menite să consolideze capacităţile de descurajare şi apărare în Nordul extrem.
SUA menţin deja o prezenţă în Groenlanda, prin intermediul Bazei Spaţiale Pituffik, operată în virtutea acordurilor cu Danemarca. Această bază joacă un rol critic în sistemele de avertizare împotriva rachetelor, apărarea antirachetă şi operaţiunile de supraveghere spaţială.
În Groenlanda este staționat și personal militar danez, în primul rând prin Comandamentul Arctic din Nuuk.
Președintele american şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa ca SUA să controleze imensa insulă, care aparţine oficial Regatului Danemarcei.
Recentele comentarii făcute de Trump au stârnit îngrijorări în rândul aliaţilor NATO, deoarece Trump nu a exclus să folosească mijloace economice sau militare pentru a obţine controlul insulei.
Danemarca, membră a NATO, insistă ca poporul Groenlandei să-şi decidă viitorul.
Premierul danez Mette Frederiksen a purtat o serie de discuţii de criză cu alţi lideri europeni din cadrul NATO, în timp ce guvernul Groenlandei a spus clar că nu vrea să devină nici danez, nici american, ci să rămână groenlandez.
Dezbaterea despre Groenlanda este, pentru NATO, deosebit de delicată. Alianţa riscă să-şi afecteze credibilitatea dacă un membru important al său ameninţă că va pune stăpânire pe teritoriul unui alt aliat – mai ales pe fundalul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucraina şi al pretenţiilor teritoriale ale Chinei asupra Taiwanului.
Cel mai rău scenariu ar fi însă o retragere a SUA din NATO din cauza disputei, având în vedere că descurajarea proiectată de alianţă se bazează în mare măsură pe puterea nucleară şi militară convenţională a SUA.
Diplomaţii cred că succesul iniţiativei NATO va depinde de un aspect important: dacă Trump se concentrează într-adevăr pe preocupările de securitate.
Dacă interesul președintelui SUA pentru Groenlanda este determinat şi de zăcămintele sale de materii prime, atunci iniţiativa ar putea fi sortită eşecului.
