„Singurul meu aliat este poporul, iar visul meu este un guvern format din toate partidele!” Declarația a fost făcută de către președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, în cadrul unui interviu pentru NewsMaker. Politicianul a precizat că nu crede în coaliții, după precedentele pe care le-a avut clasa politică din țara noastră.

„Nu cred în coaliții și nici în alianțe. S-au adunat, și-au împărțit portofoliile, agențiile și întreprinderile de stat. Toți acești oameni au trecut prin mai multe partide, trădându-și proprii alegători. Singurul meu aliat este poporul Republicii Moldova! De aceea, visul meu, și cred că este singura cale pentru țara noastră, este să invităm la masa negocierilor toate forțele politice care reprezintă toți cetățenii și să formăm cel mai profesionist guvern. Și pentru prima dată, vor participa și partidele care nu au trecut pragul de 5%”, a declarat Renato Usatîi.

Președintele Partidului Nostru spune că astfel poate fi recâștigată încrederea oamenilor în politicieni și în politică:

„Sunt convins că acest lucru este real. Partidul Nostru, așa cum am spus deja, va avea un vot de platină în Parlament. De aceea, voi insista anume asupra formulei propuse de noi – un guvern reprezentativ din toate partidele țării. Numai așa, nu cu pacturi între așa-zișii „pro-europeni” de dreapta sau „alianțe” de stânga. Cu cât s-au dat mai multe promisiuni de integrare europeană, cu atât mai mult s-a furat. La fel au făcut și ceilalți”.

Renato Usatîi a reiterat că nu își dorește să fie favoritul nici al Bruxelles-ului, nici al Moscovei, dar să reprezinte exclusiv interesele cetățenilor Republicii Moldova: „Ceea ce mă interesează este ca deciziile mele să fie pe placul cetățenilor noștri!”.

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.