Planul național de aderare pentru anii 2025 – 2029 a fost consultat la Parlament. Documentul a fost prezentat în cadrul unei ședințe de lucru de către Secretarul de stat al Guvernului pentru integrare europeană, Rodica Crudu, care s-a referit la etapele de elaborare a Planului național de aderare pentru anii 2025 – 2029, structura, cele mai importante prevederi ale documentului și esența programului. La discuții au participat deputați, funcționari ai Secretariatului Parlamentului, precum și membri ai grupurilor de lucru implicate în procesul de elaborare a Planului național de aderare.

Programul național de aderare este principalul document pentru planificarea și monitorizarea îndeplinirii obligațiilor generate și asumate în timpul negocierilor de aderare. Acesta definește prioritățile, acțiunile, dinamica și resursele necesare pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE, precum și activitățile de adaptare a instituțiilor naționale la structurile administrative ale Uniunii Europene. Documentul conține acțiuni normative de aliniere la acquis-ul UE (Anexa A) și acțiuni de implementare a acquis-ului UE și de dezvoltare a capacităților administrative (Anexa B).

„E un plan pe cât de ambițios, pe atât de realist. Integrarea în Uniunea Europeană rămâne prioritatea zero pentru țara noastră. Știrea de joi, care prevede că UE va acorda țării noastre un suport financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro, este un semnal pozitiv, care ne încurajează să accelerăm acțiunile în parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a menționat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

„Acesta este principalul document de planificare strategică la nivel de țară, în contextul parcursului european al Republicii Moldova. Planificarea, diligența, corectitudinea ne va ajuta să evoluăm, astfel încât să devenim parte a marii familii europene. Până în prezent, am reușit să înregistrăm progrese fără precedent. Acum, sarcina noastră este să menținem același nivel de calitate, același angajament de care am dat dovadă până acum”, a adăugat Rodica Crudu, Secretar de stat al Guvernului pentru integrare europeană.

Opiniile și propunerile formulate de participanții la ședință urmează a fi examinate și luate în considerare la definitivarea documentului. Planul național de aderare pentru anii 2025 – 2029 mai este consultat cu societatea civilă, cu experții din domeniul economic, academic, sectorul privat etc. Ulterior, documentul va parcurge etapele de avizare și promovare spre examinare în ședința Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#parlament #UE

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.