Consiliul de Observatori al Moldovagaz este funcțional și nu este necesară convocarea unei Adunări Generale a acționarilor pentru a decide suplinirea membrilor acestuia. Compania a răspuns astfel la solicitarea agenției IPN, precizând că poziția rămasă vacantă după demisia lui Sergiu Tofilat.

În decembrie 2024, Agenția Proprietăți Publice (APP) a inițiat procedurile pentru înlocuirea lui Sergiu Tofilat în Consiliul de Observatori al Moldovagaz și a propus companiei Moldovagaz să includă subiectul pe ordinea de zi a următoarei Adunări Generale a acționarilor.

Pe de altă parte, reprezentanții Moldovagaz au precizat pentru IPN că solicitarea APP nu are legătură cu demisia lui Sergiu Tofilat. Conform lor, noul membru al Consiliului va fi ales la următoarea Adunare Generală ordinară. Reuniunea se va desfășura, cel mai probabil, în iunie 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Consiliul de Observatori al Moldovagaz este format din șase membri, dintre care patru sunt aleși la propunerea Gazprom, iar doi – la propunerea ministerului de resort din Republica Moldova. Sergiu Tofilat a demisionat în decembrie 2024, după o solicitare a premierului Dorin Recean, care l-a acuzat că ar fi blocat achizițiile de gaz la prețuri avantajoase.

Actualmente, cvorumul în cadrul Consiliului este asigurat de cinci membri. Guvernul este reprezentat de către secretara de stat a Ministerului Energiei, Carolina Novac.

#adunarea generala #consiliu de administrare #membru #Moldovagaz #Sergiu Tofilat

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.