Transnistrenii vor să cumpere gaz de la ruși și să achite prin intermediul unei firme din Dubai. Mai exact, membrul Consiliului de administrare al Energocom, susține că furnizările sunt testate actualmente de o companie maghiară apropiată de premierul Viktor Orban.

Mai mulți operatori ar fi demarat procedurile. Guvernul de la Chișinău nu a comentat deocamdată informațiile, nu le-a confirmat și nici nu le-a infirmat.

„Finanțarea gazului pentru malul stâng va fi chipurile din creditul Federației Ruse, însă achitarea va efectua o companie din Dubai. Cum va funcționa juridic toată schema încă nu este clar. Contractul prevede furnizare zilnică până la 5 mln m3. Aceasta formula vagă presupune continuarea șantajului Chișinăului cu revenirea la procurarea energiei electrice de la MGRES. Cel mai probabil după ce se va finaliza sezonul rece cu cele mai mari cheltuieli”, susține Slusari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că în presa rusă au apărut informații despre furnizarea gazului în stânga Nistrului de către o companie maghiară încă în luna ianuarie. Atunci, premierul Recean confirma că MOL a prezentat un contract cadru responsabililor de la Moldovagaz.

UE a acordat 30 de milioane de euro, pentru ca transnistrenii să aibă gaz până pe 10 februarie. Comisara Europeană Marta Kos, aflată pe 3 februarie la Chișinău, a comunicat că sprijinul poate fi extins, dacă transnistrenii vor respecta drepturile omului și vor ajusta prețurile pentr energie la cele de pe piață.

#Alexandr Slusari #Dubai #gaz #Rusia #Transnistria

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.