Schema cu energia electrică ieftină va înceta să existe, urmare a crizei energetice, consideră fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan. În opinia sa, centrala de la Cuciurgan (n. red.: Centrala Electrică Moldovenească, cunoscută și cu numele generic rusesc MGRES), nu mai poate produce lumină la prețuri avantajoase, deoarece costul de livrare a gazului în stânga Nistrului este prea mare.

Bălan a menționat în cadrul emisiunii „Территория свободы” cu Lilia Burakovski, difuzată la RLIVE TV, că pentru populația din regiune centrala era sursă de venit. Totodată, potrivit lui, uni reprezentanți ai puterii au avut de câștigat urmare a activității MGRES.

„Într-un moment, MGRES a oferit posibilitatea pentru populație să aibă curent electric mai ieftin. Unii reprezentanți ai puterii puteau câștiga bani. Pentru transnistreni, locuitori ai regiuni, MGRES era o sursă de venit. (…)

Politic, ați menționat că privatizarea a fost cu încălcarea tuturor actelor legislative și acum obiectivul aparține RAO UES din Rusia. (…) MGRES acum pentru noi nu reprezintă un obiectiv care va oferi populației noastre curent electric ieftin. Gazul pe care îl cumpăram, dacă îl transportăm acolo și să plătim preț de piață, prețul pentru lumină va fi prea mare”, a menționat Bălan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul oficial a conchis că, pentru ca activitatea centralei de la Cuciurgan să aibă succes, trebuie să avem gaz ieftin și dacă va exista interesul unor strucuri de afaceri de pe lângă putere, atât în dreapta, cât și în stânga Nistrului.

#ex-vicepremier pentru reintegrare #Gheorghe Balan #importanță #MGRES #Moldova

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.