Ministra Agriculturii susține că autoritățile nu au datorii la plata subvențiilor, dar restanțe. Ludmila Catlabuga a ezitat să numească suma și a sugerat jurnaliștilor să consulte un comunicat de presă emis de către Agenția pentru Intervenție și Plăți în Agricultură.

Oficiala a mai relatat că plățile se fac cu întârziere, deoarece cererile au fost acumulate pe parcursul anului trecut. Funcționara nu a precizat când anume vor fi debursați banii fermierilor, dar s-a declarat încrezătoare că acest lucru se va întâmpla.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Sper ca banii să fie disponibili cât mai curând, iar procesarea dosarelor privind dobânzile la credite va fi prioritatea numărul unu pentru agenție, astfel încât fermierii să poată intra în sezonul agricol fără probleme”, a spus Catlabuga.

Ultimele date ale AIPA arată că în luna ianuarie 2025 au fost debursate 427,2 milioane lei pentru fermieri, creșterea fiind de aproximativ 70% față de aceeași perioadă din 2024 și de peste 364% comparativ cu prima lună din 2023. Potrivit BANI.MD, 70% din aceste sume au fost destinate cererilor de subvenții post-investiționale depuse în 2023.

#datorii #Ludmila Catlabuga #ministra Agriculturii #restante #subventii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.