Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se arată îngrijorat de eforturile continue ale Rusiei de a destabiliza situația în Republica Moldova, și nu doar, însă și mai mult de o posibilă interferență a statului agresor în alegerile parlamentare din țara noastră care vor avea loc în 2025. Declarația a fost făcută înaintea reuniunii miniștrilor apărării NATO de la Bruxelles.

Rutte a mai spus că expresia „război hibrid”, referindu-se la acțiunile statului agresor, sună „drăgălaș”.

„Ei bine, în primul rând, poate că ar trebui să încetăm să-l numim hibrid, pentru că hibrid sună drăgălaș, drăguț. Nu este. Este cu adevărat sabotaj sponsorizat de stat și, în unele cazuri, chiar terorism sponsorizat de stat. Și cel puțin este destabilizator, încercând să destabilizeze Moldova și restul Europei, Canada și SUA. Și așa cum am spus în scurta mea introducere, acestea includ tentative de asasinat, blocarea avioanelor, ceea ce trăiți în Moldova, dar și atacuri la adresa Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie. Sunt multe exemple. (…) Trebuie să reacționăm la acest tip de așa-zise atacuri cibernetice, aceste activități destabilizatoare, mult mai rapid. Și vom face asta pentru că nu suntem în război, dar nici nu suntem în pace, așa cum am spus mai înainte, și acesta este unul dintre exemple”, a declarat Mark Rutte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În context, amintim că o dronă a fost depistată pe un câmp din preajma localității Salcia din raionul Taraclia, în data de 12 februarie 2025. Potrivit oamenilor legii, la fața locului s-au deplasat specialiștii, iar după primele examinări s-a determinat că aceasta nu are atașat explozibil. Nu este pentru prima dată când o dronă străină cade pe teritoriul țării noastre. Anterior, drone rusești au fost depistate la Chișinău, Criuleni, Căușeni și în alte raioane.

ULTIMA ORĂ! O dronă a fost depistată pe un câmp din raionul Taraclia

#drona #Mark Rutte #Moldova #NATO #Rusia

Poliția recunoaște că există probleme în ceea ce privește timpul de reacție și numărul echipajelor de intervenție operativă. Declarația a fost făcută de Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției. Planurile Poliției prevăd existența a cel puțin unei echipe de intervenție operativă pentru fiecare sector de poliție. În realitate, această structură nu este asigurată.

„În medie, având pe raion 4-5 sectoare de poliție, la intervenție avem doar două echipaje”, a declarat Alexandru Lupan.

O altă problemă ține de numărul mare de apeluri la 112 care nu sunt urgente. Potrivit șefului adjunct al IGP, doar aproximativ 30% dintre apelurile recepționate sunt clasificate drept urgente, în timp ce restul nu necesită intervenția imediată a poliției.

Lupan a explicat că situația poate afecta timpul de reacție în cazurile grave. Dacă un echipaj este deja implicat într-un caz nonurgent, acesta nu poate abandona intervenția pentru a răspunde imediat unui alt apel urgent. Pentru a prioritiza cazurile, IGP a introdus o clasificare a apelurilor în funcție de gravitate.

„Am elaborat acei indici de caz care atribuie anumite categorizări ale apelurilor pe apeluri urgente, cu coduri roșu și galben. Asta este o prioritate și, la aceste apeluri, se redirecționează echipajele poliției prioritar”, a precizat Alexandru Lupan.

Astăzi, 11 septembrie, în Parlament au avut loc audierile organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.