Prin elaborarea unor politici clare, cu prioritizarea sectoarelor economiei care dispun de sustenabilitate și eficiență economică, pornind de la capacitățile și resursele de dezvoltare necesare interne, precum și reieșind din contextul regional urmează să fie realizată dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În același timp, dezvoltarea economică urmează să fundamenteze politica socială, menirea căreia este să asigure un nivel de viață decent. Aceste deziderate se regăsesc în setul de propuneri ale Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) pentru Programul de guvernare.

Urmare a scrutinului parlamentar din 11 iulie curent, CNSM face un Apel public către formațiunile politice care au acces în Parlament, și viitorul candidat desemnat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, de a contribui cu eforturi conjugate, la depășirea situației social-economice dificile din țară, creată de pandemie și îmbunătățirea vieții oamenilor, ținând cont de angajamentele asumate în Acordul de asociere RM-UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 în materie de muncă decentă și protecție socială.

Sindicaliștii consideră că doar prin implementarea unor politici coerente și echilibrate, economia țării va putea fi relansată asigurând condiții decente de viață pentru salariații din țară și membrii familiilor acestora. „Criza pandemică, fără precedent, a afectat întreaga țară, crescând vulnerabilitatea populației și diminuând activitatea economică și, cu regret, efectele acesteia încă sânt resimțite, iar întreprinderea unor măsuri urgente este mai necesară ca oricând în vederea redresării economice și sociale a țării, precum și pentru a construi o prosperitate economică de durată”, se arată în Apel.

„Apreciind dorința și deplina dedicație a partidelor politice care au acces în viitorul Legislativ, de a îmbunătăți viața în Republica Moldova, facem apel către dumneavoastră de a contribui la relansarea economiei țării și asigurarea muncii decente prin promovarea includerii propunerilor CNSM în Programul de activitate al viitorului Guvern și Planul de acțiuni de implementare al acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților și realizarea acestora”, se mai arată în Apel.

În legătură cu aceasta, CNSM a elaborat un set de propuneri care cuprinde 7 domenii de referință: 1. creșterea economică, crearea locurilor de muncă și calitatea forței de muncă; 2. consolidarea parteneriatului social; 3. combaterea pandemiei Covid-19 și relansare economică; 4. garantarea veniturilor care asigură un trai decent salariaților; 5. asigurarea securității sociale pentru populație; 6. în domeniul dreptului muncii; 7. în domeniul securității și sănătății în muncă.

CNSM consideră oportun ca Programul de activitate al noului Guvern să cuprindă un compartiment distinct întitulat „Muncă, politici salariale, securitate și sănătate în muncă, protecție socială și dialogul social”. Totodată, sindicaliștii consideră necesar ca la elaborarea Programului de activitate al Guvernului și, ulterior la implementarea acestuia, să fie asigurată respectarea prevederilor art. 371 din Acordul de Asociere RM-UE, care stipulează necesitatea menținerii nivelurilor de protecție existente.

CNSM susține că un element important în realizarea dezvoltării societății este menținerea și favorizarea dialogului și parteneriatului social în procesul de elaborare și promovare a proiectelor de documente care vizează domeniul social-economic, al muncii, precum și alte aspecte care se referă la viața oamenilor muncii și a populației în general. Prin urmare, CNSM propune reformarea structurii Guvernului prin divizarea unor ministere care includ domenii complexe de activitate și instituirea Ministerului Muncii și Protecție Sociale în vederea asigurării consolidării activității de administrare a muncii în conformitate cu Convenția OIM nr. 150 privind administrația muncii.

În domeniul garantării veniturilor salariale, CNSM propune stabilirea unui salariu minim unic pe țară la nivel de 50-60 la sută din salariul mediu pe economie, în conformitate cu recomandările Cartei sociale europene revizuite, care să asigure respectarea principiului remunerare egală pentru muncă de valoare egală, inclusiv între femei și bărbați. O altă propunere se referă la continuarea perfecționării și îmbunătățirii prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, inclusiv prin stabilirea unei singure valori de referință pentru salariile angajaților din sectorul bugetar.

CNSM subliniază că unul dintre obiectivele de bază ale statului constă în garantarea unei protecții sociale persoanelor în legătură cu producerea unor riscuri care afectează calitatea vieții populației. În acest sens este necesar crearea fondurilor de asigurări sociale de stat pe tipuri de riscuri sociale asigurate; acordarea din bugetul de stat a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani nu doar pentru persoanele neasigurate dar și cele asigurate; stabilirea pensiei minime la nivelul minimului de existență și perfecționarea mecanismului de indexare a pensiilor și altor prestații sociale.

În domeniul dreptului muncii, CNSM propune continuarea, în format tripartit, a procesului de perfecționare a Codul muncii și de racordare a acestuia la standardele internaționale în domeniul muncii (Directivele UE, Convențiile Organizației Internaționale a Muncii etc.); crearea mecanismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor individuale de muncă; instituirea completelor de judecată specializate în domeniul dreptului muncii; inițierea procedurilor privind ratificarea de noi standarde internaționale în domeniul muncii (Convențiile OIM nr. 102, 149, 168, 173, 177 și altele); instituirea fondului de garantare a creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului.

CNSM reiterează că sănătatea angajaților este una dintre problemele prioritare și o componentă importantă a potențialului forței de muncă, iar modul în care se realizează organizarea muncii, având în vedere sănătatea și securitatea muncii (SSM), sprijină obținerea unor condiții de muncă decente și maximizează capacitatea de muncă a lucrătorilor. În domeniul SSM, CNSM propune ajustarea legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă la Directivele UE și Convențiile OIM; revizuirea cadrului normativ existent în domeniul inspecției muncii pentru a asigura conformitatea cu prevederile actelor internaționale ratificate de Republica Moldova; elaborarea politicii naționale de securitate și sănătate în muncă și planului de acțiuni aferent.

Documentul integral, care cuprinde toate Propunerile Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova pentru Programul de guvernare și Planul de acțiuni de implementare a acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților, poate fi accesat aici.

#apel #programe de Guvernare #Sindicate

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.