Huawei a lansat anul trecut Mate XT, primul telefon cu ecran care se pliază de două ori din lume, disponibil inițial doar în China. Potrivit Android Police, acest gadget este acum pregătit pentru lansarea globală. Mate XT are un ecran de 6,4 inci când este pliat, care se poate transforma într-un display de 10,2 inci atunci când este complet depliat.

Lansarea internațională a fost anunțată la un eveniment în Kuala Lumpur, Malaezia.

Smartphone-ul va fi disponibil la nivel global la prețul de 3.499 euro, într-o singură variantă cu 16GB RAM și 1TB stocare. Modelul global este aproape identic cu cel din China, principala diferență fiind software-ul.

În locul HarmonyOS, versiunea internațională rulează EMUI 14, bazat pe Android 14. Totuși, acesta nu include suport pentru Google Play Store. Huawei Mate XT are două balamale care permit plierea ecranului de două ori. Dispozitivul măsoară doar 3,6 mm grosime când este desfăcut complet și 12,8 mm când este pliat.

Telefonul este echipat cu un sistem triplu de camere, incluzând un senzor principal de 50MP cu PDAF și OIS, o cameră telephoto de 12MP cu zoom optic 5.5x și o cameră ultra-wide de 12MP. Bateria are o capacitate de 5.600mAh și suportă încărcare rapidă la 66W. Pentru cei care nu își doresc neapărat un „tri-fold”, concurența de la Samsung va lansa în această vară cea mai nouă iterație a pliabilului Galaxy, și anume Z Fold 7. De asemenea, și cei de la OnePlus au lansat de curând în China cel mai nou pliabil al companiei, care este totodată și cel mai subțire astfel de gadget din lume, OnePlus Open 2. Acesta nu e încă disponibil în Europa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Huawei #telefon

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.