Incertitudine la Moldovagaz, după ce Dorin Junghietu, care a câștigat anterior concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al companiei, a fost numit ministru al Energiei.

„Când am participat la acest concurs a fost o anumită circumstanță, acum Gazpromul a întârziat aprobarea din anumite motive. În acest moment mă voi axa pe tot sistemul energetic, pe toate întreprinderile din țară. Rolul meu și prioritățile se vor axa pe tot sistemul energetic al Republicii Moldova”, a menționat ministrul energiei.

Întrebat de jurnaliști cum rămâne în continuare cu funcția de președinte, având în vedere că mandatul lui Vadim Ceban a expirat în toamna anului trecut, Junghietu a spus că „trebuie să vedem cadrul legal și toate circumstanțele”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dorin Junghietu a preluat funcția de ministru al Energiei după demisia lui Victor Parlicov. Semnale privind revocarea lui Parlicov din funcția de ministru ar fi început și pe fundalul concursului de la „Moldovagaz”. Fostul ministru nu a confirmat această versiune, însă a recunoscut că au fost anumite discuții.

Dorin Junghietu a câștigat în toamna acestui an concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație Moldovagaz, însă până astăzi Gazprom nu a aprobat această schimbare.

Premierul Dorin Recean a propus numirea lui Dorin Junghietu în funcția de ministru al Energiei

#consiliu #Dorin Junghietu #Moldovagaz

Echipele de ambulanță din Republica Moldova au avut aproape 780 de mii de intervenții în 2025, iar numărul solicitărilor continuă să crească. Peste 4 800 de oameni lucrează în serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească, de la medici și felceri până la asistenți medicali, dispeceri și șoferi.

Datele au fost prezentate astăzi, 2 octombrie, la evenimentul dedicat Zilei naționale a ambulanței. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, le-a mulțumit angajaților și a vorbit despre munca făcută contra cronometru, în care deciziile trebuie luate rapid, uneori în situații cu o puternică încărcătură emoțională.

Pentru modernizarea serviciului, în 2025 au fost alocate peste 16,6 milioane de lei pentru baza tehnico-materială a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Alte 30 de autosanitare noi au fost cumpărate în 2026, pentru aproximativ 69 de milioane de lei. Mașinile sunt complet echipate și urmează să fie livrate în Republica Moldova până în martie 2027.

Serviciul va primi și șase autosanitare prin proiectul „Asistența medicală urgentă prespitalicească salvează vieți”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova. Valoarea acestora este de aproximativ 540 de mii de euro.

Planurile Ministerului Sănătății includ și dezvoltarea centrului de instruire al CNAMUP. Personalul va avea parte de simulări și exerciții inspirate din situațiile cu care echipele se confruntă în intervențiile de zi cu zi, inclusiv în cazuri de calamități și situații de criză.
O altă schimbare pregătită este legată de digitalizarea serviciului. Ambulanța ar urma să aibă acces mai rapid la informațiile medicale importante despre pacient, iar medicii din spitale ar putea fi consultați de la distanță în timpul intervenției.

Acest lucru este important mai ales în cazurile grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau traumatismele majore. În astfel de situații, spitalul poate fi anunțat din timp și se poate pregăti pentru primirea pacientului și continuarea tratamentului.
Ministerul Sănătății spune că obiectivul este ca intervenția să nu se oprească la ușa ambulanței. Serviciul de urgență urmează să fie mai bine conectat cu spitalele, astfel încât îngrijirea pacientului să continue fără întreruperi, din momentul apelului la 112 și până la tratamentul de care are nevoie.