Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a publicat pe rețele un mesaj în care anunță că miercuri, 19 februarie curent, a avut loc prima consultare publică pe marginea proiectului de lege privind crearea unei noi procuraturi specializată pe Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate – PACCO. Mesajul vine la câteva ore de la anunțul făcut de Veronica Dragalin, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, care a spus că demisionează.

„Proiectul de modificare a legii, înregistrat recent la Parlament, nu este despre o persoană, dar este despre a construi o procuratură specializată, mai integră, care să facă față amenințărilor fără precedent asupra țării noastre din partea grupărilor criminale și să livreze dreptate pentru oameni. Lipsa de rezultate nu mai poate fi tolerată.

Este clar de mult timp că rezultatele Procuraturii Anticorupție în lupta cu corupția mare au fost slabe. Instituția nu a răspuns la așteptările societății și nu o spun doar că eu așa văd, dar asta o cer și oamenii cu care discut în vizitele mele. Toată lumea înțelege asta. Marii hoți încă nu stau la pușcărie. Noi nu avem timp să așteptăm, trebuie să apărăm țara de grupări criminale, finanțate la greu de Kremlin. Nu ne jucăm de-a țara, dar apărăm țara”, a scris Igor Grosu în mesajul său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin a anunțat că demisionează din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Astfel, Dragalin nu își va duce la capăt mandatul de 5 ani, preluat în august 2022.

Decizia are legătură cu proiectul de lege care prevede fuziunea PA și PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Atât Procuratura Generală, cât și Procuratura Anticorupție au criticat documentul. Reprezentanții PG au identificat riscuri pe termen scurt, mediu și lung. Ulterior, cu o critică a venit și Procuratura Anticorupție, menționând că „legea propusă prezintă un pericol pentru securitatea națională pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.

Anterior, în spațiul public, s-a vehiculat că lichidarea Procuraturii Anticorupție urmărește înlăturarea Veronicăi Dragalin de la șefia instituției. Ba mai mult, anterior, Veronica Dragalin a recunoscut că un actor politic, membru al partidului de guvernământ, ar fi încercat să influențeze dosare aflate în gestiunea Procuraturii Anticorupție. Declarațiile au fost făcute de Veronica Dragalin în cadrul emisiunii Rezoomat de la RLIVE TV, ediția de marți, 11 februarie 2025. Au urmat și mesaje directe din partea conducerii țării, precum că Dragalin nu se descurcă cu obligațiunile sale.

Veronica Dragalin demisionează de la șefia Procuraturii Anticorupție

#demisie #Igor Grosu #Veronica Dragalin

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.