Curs valutar
  • EUR
    20.1579
    0.3344%
  • USD
    17.9853
    0.2096%
  • RUB
    0.2220
    -0.3604%
  • RON
    3.7744
    0.3073%
  • UAH
    0.3939
    -0.4824%

Toate știrile

03 noiembrie 2026

VIDEO Grupul de lucru pentru UTA Găgăuzia: când a fost creat și care a fost scopul

07 Mart. 2025, 15:07
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
07 Mart. 2025, 15:07 // Societate //  Realitatea.md

„Toate conflictele pot fi rezolvate” ­spunea laureatul premiului Nobel ­pentru Pace, Martti Ahtisaari. Dialogul ar putea deveni cheia succesului și în relațiile între autoritățile centrale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. În 2014, autoritățile de la Comrat au organizat 2 referendumuri, declarate ilegale de către Chișinău. Ca urmare a evenimentelor, părțile s-au așezat la masa de dialog.

În vederea stabilirii unui dialog constructiv între Chișinău și Comrat, în 2015, Parlamentul s-a adresat organizației CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, pentru oferirea serviciilor de mediere și expertiză. Astfel, în noiembrie 2015 a fost creat Grupul de lucru parlamentar privind Găgăuzia, compus dintr-un număr egal de reprezentanți ai Parlamentului și Adunării Populare a Găgăuziei.

Grupul de lucru este o platformă de dialog, care lucrează asupra subiectelor care vizează autonomia găgăuză pentru a găsi soluții comune. Co-președintele Grupului de lucru, Larisa Voloh, spune că grație expertizei și atragerii experților internaționali, activitatea acestui grup este eficientă, permanentă și pune în abordare subiectele importante pentru ambele părți.

Crearea Grupului de lucru are drept scop asigurarea unui dialog continuu dintre centru și autonomie, reflectarea statutului special al Găgăuziei în legislația națională, clarificarea competențelor între autoritățile centrale și a celor din autonomie.

Din 2015, Grupul de lucru a avut zeci de ședințe oficiale și informale, au fost analizate peste 600 de legi și elaborate circa 30 de proiecte de legi, 9 dintre care au fost aprobate în Parlament. Grupul de lucru a adoptat mai mult de 60 de decizii comune.

Larisa Voloh, Co-președintele Grupului de lucru parlamentar privind Găgăuzia: „Este important de menționat și implicarea Secretariatului Parlamentului, care vine cu expertiză pe partea de elaborare a anumitor inițiative legislative. Ori, cunoaștem că în perioada de activitate a acestui grup de lucru au fost aprobate mai bine de 60 de decizii, care vin să îmbunătățească atât activitatea Găgăuziei, cât și să armonizeze legislația Republicii Moldova”.

Natalia Djandjgava, manager de proiect CMI: „În 2016, în cadrul sedinței Guvernului care a avut loc în Găgăuzia, a fost adoptat Planul de dezvoltare social-economică al autonomiei pentru anii 2016–2019. Adoptarea acestui plan a fost un rezultat direct al activității Grupului de lucru, deoarece reflecta prioritățile Găgăuziei, identificate în cadrul platformei de dialog dintre Chișinău și Comrat. Ulterior, au fost implementate o serie de proiecte, care au avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor din regiune”.

Alexandr Tarnavschi, vice­președinte al Adunării Populare: „Grupul oficial așa cum a fost creat în 2015 a fost, probabil, primul în toată istoria relațiilor dintre Chișinău și Comrat confirmat la așa un nivel. Mai mult, crearea acestui grup a fost susținută de parteneri externi. În primul rând, este vorba despre Ambasada Suediei și Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari. Să spun sincer, în opinia mea, fără acest suport grupul de lucru nu ar fi fost ­funcțional”.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

Realitatea Live

03 Nov. 2026, 11:57
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
03 Nov. 2026, 11:57 // Slider //  Victoria Laur

După mai bine de 4 ani de anchetă, procese și audieri în instanță, Curtea Constituțională (CC) urmează să stabilească dacă Curtea Supremă de Justiție (CSJ) are dreptul să examineze dosarele lui Igor Dodon. Apărarea a cerut să fie transmisă o sesizare înaltei Curți, iar magistrații au acceptat solicitarea avocaților.

Apărarea susține că Dodon este acuzat de comiterea faptelor ilegale atunci când era președinte, dar a fost arestat după ce și-a încheiat mandatul.

Conform avocaților, CSJ examinează dosarele în privința șefilor de stat, după ce li se ridică imunitatea, dar nu și a foștilor președinți.

Totodată, conform avocaților, este necesară audierea unor noi martori, inclusiv foști angajați în cadrul administrației prezidențiale în perioada când Igor Dodon era președinte.

Fostul șef de stat a dezvăluit jurnaliștilor că în 2019 erau pregătite decrete pentru declararea stării excepționale. Măsura urma să fie aplicată dacă Vladimir Plahotniuc ar fi încercat să se mențină la putere.

VIDEO Dodon afirmă că Plahotniuc ar fi luat killeri din Odesa în 2019: Am pregătit decrete, dacă sare gardul

Procurorul Petru Iarmaliuc afirmă că acuzarea nu susține „supoziția” apărării privind ilegalitatea examinării de către CSJ a dosarelor lui Igor Dodon. Potrivit lui, totuși, ultimul cuvânt îl va avea Curtea Constituțională, iar decizia înaltei instanțe va trebui executată. Până va fi emisă o hotărâre, Curtea Supremă de Justiție va continua examinarea.