În procesul de dialog dintre Chișinău și Comrat sunt studiate practicile europene de funcționare ale autonomiilor teritoriale. Tirolul de Sud din Italia și Insulele Aland din Finlanda, sunt două exemple ale unor autonomii cu adevărat funcționale, deși fiecare dintre ele are o istorie distinctă. Tirolul de Sud se află în zonă de frontieră, în cea mai nordică parte a Italiei, la hotarul cu Austria și Elveția.

În prezent, autonomia extinsă a Tirolului de Sud prevede un sistem de „cote lingvistice”, prin care se asigură o împărțire proporțională a posturilor publice între germani și italieni. De asemenea, grupurilor lingvistice le este garantată educația în limba maternă, inclusiv a vorbitorilor de limba ladină.

Insulele Aland reprezintă o provincie autonomă și demilitarizată a Finlandei. Regiunea este compusă din aproximativ 6.500 de insule cu o istorie bogată.

În prezent, Insulele Aland au propriul Parlament și Guvern, iar suedeza este singura limbă oficială, deși Finlanda este un stat bilingv, cu finlandeza și suedeza ca limbi oficiale.

Atât experiența insulelor Aland, cât și cea a Tirolului de Sud, demonstrează că dialogul, delimitarea competențelor și găsirea compromisurilor, sunt vitale pentru asigurarea unei autonomii funcționale.

Susann Simolin, directorul Institutului pentru Pace din Insulele Aland: „Insulele Aland au fost parte a Regatului Suedez până în anul 1809. Suedia a pierdut Finlanda și Insulele Aland în favoarea Rusiei. Ulterior, în anul 1917, Insulele Aland au devenit independente. Existau dispute dintre Suedia și Finlanda privind Insulele Aland, deoarece localnicii sunt vorbitori de limba suedeză și ei au vrut să se întoarcă spre țara lor natală, adică Suedia. Nu exista un conflict violent, însă tensiunile erau suficiente pentru ca acest subiect să ajungă în vizorul Ligii Națiunilor”.

Zdenka Machnyikova, expert juridic internațional al CMI: „Dacă e să ne uităm la aceste două autonomii, putem vedea că un management de succes a permis să creeze condiții pentru ca aceste comunități să trăiască în pace. Astfel, aducerea diferitor perspective, experiențe europene în domeniul autonomiilor, în contextul Republicii Moldova pentru a găsit soluții relevante și în același timp pentru a dezvolta statul Republica Moldova este important”.

Elisabeth Alber, conducătorul grupului de cercetare din cadrul Eurac Research, Italia: „Statutul Tirolului de Sud este rezultatul unor negocieri lungi în anii 1950-1960. Autonomia este statuată prin legea constituțională din 1972. Aceasta stipulează că grupurile care locuiesc în Tirolul de Sud împart puterea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Gagauzia Dialogue”, implementat de CMI – Fundația pentru pace Martti Ahtisaari și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în materiale aparțin autorilor și nu reprezintă pozițiile CMI sau ale Suediei.

#autonomii teritoriale #Gagauzia #practici europene

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.