Ambasadorul ucrainean agreat, Paun Rohovei, a prezentat la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) copiile scrisorilor de acreditare. Documentele i-au fost înmânate secretarului de stat Sergiu Mihov.

Oficialii au vorbit despre relațiile bilaterale dintre Chișinău și Kiev. Aceștia au menționat importanța consolidării dialogului politico-diplomatic și a cooperării sectoriale, transmite serviciul de presă al MAE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că Paun Rohovei a discutat și cu ministrul de Externe Mihai Popșoi. Șeful diplomației de la Chișinău a susținut că este vorba despre o întâlnire simbolică, în ziua când se împlinesc trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, și i-a urat mult succes în activitate ambasadorului agreat.

Război în Ucraina: 3 ani de la invazia Rusiei. Bilanțul devastator al unui conflict care a schimbat lumea

Amintim că anterior autoritățile ucrainene anunțau că Alexei Danilov, șeful Comitetului Securității Naționale din țara vecină, urmează să devină ambasador în țara noastră. Candidatura a fost agreată de Vladimir Zelenski, însă ulterior s-a decis ca șef al misiunii diplomatice să fie numit Paun Rohovei.

#ambasadorul Ucrainei #MAE #Paun Rohovei #scrisori de acreditare #Sergiu Mihov

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.