Cea mai mare bancă din Singapore, DBS, a anunțat că va reduce aproximativ 4000 de locuri de muncă în următorii trei ani, pe măsură ce inteligența artificială (AI) va prelua o parte dintre sarcinile îndeplinite în prezent de angajații temporari și contractuali, transmite adevărul.ro.

Un purtător de cuvânt al DBS a declarat că reducerea forței de muncă se va realiza prin „uzura naturală”, pe măsură ce proiectele sunt finalizate, transmite BBC. Oficialii băncii au subliniat că personalul permanent nu va fi afectat de această măsură.

„În următorii trei ani, ne gândim că AI ar putea reduce nevoia de a reînnoi aproximativ 4000 de angajați temporari/contractuali pe cele 19 piețe ale noastre care lucrează la proiecte specifice”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

În paralel, instituția intenționează să creeze aproximativ 1000 de locuri de muncă noi în domeniul inteligenței artificiale, consolidând astfel poziția AI în operațiunile sale.

„Astăzi implementăm peste 800 de modele AI în 350 de cazuri de utilizare și ne așteptăm ca impactul economic măsurat al acestora să depășească 1 miliard USD în 2025”, a declarat directorul general al băncii, Piyush Gupta.

Banca DBS are în prezent între 8000 și 9000 de angajați temporari și contractuali, dintr-un total de aproximativ 41 de mii de angajați. Compania nu a oferit detalii despre numărul exact de posturi care vor fi eliminate în Singapore.

Această decizie vine într-un context global în care implementarea AI ridică atât oportunități, cât și provocări. Fondul Monetar Internațional estimează că aproape 40% dintre locurile de muncă din întreaga lume vor fi afectate de AI, iar directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, avertizează că „inteligența artificială va agrava probabil inegalitatea economică”.

Totuși, guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a oferit o perspectivă mai optimistă, subliniind că AI nu va fi un „distrugător în masă de locuri de muncă”, ci o tehnologie cu un „mare potențial”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #angajati #banca #Singapore

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.