Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Avertismentul lui Macron după reuniunea de la Londra: „Trebuie să alocăm peste 3% pentru apărare. Rusia alocă 10%”

03 Mart. 2025, 13:22
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
03 Mart. 2025, 13:22 // În Lume //  Realitatea.md

Președintele francez Emmanuel Macron le-a cerut europenilor să își majoreze dramatic cheltuielile anuale pentru apărare la peste 3% din PIB, scrie Politico. Mesajul vine după summitul de urgență privind Ucraina, desfășurat duminică la Londra.

Țările baltice au cerut de mult timp ca alocările militare să crească la cel puțin 3% din PIB, iar președintele american Donald Trump a cerut aliaților NATO să aloce 5% din PIB-ul național pentru acest sector. Politico notează că este prima dată când liderul francez avansează un prag clar și nou privind cheltuielile bugetare pentru înarmare în Europa.

„În ultimii trei ani, rușii au cheltuit 10 la sută din PIB pentru apărare. Trebuie să pregătim ceea ce urmează, cu un obiectiv de 3 până la 3,5 la sută din PIB”, a declarat Macron într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, potrivit antena3.ro.

În prezent, Franța cheltuiește anual 2,1% din PIB pentru armata sa – cu puțin peste obiectivul asumat de NATO, de 2%. Parisul a atins abia anul trecut acest nivel.

Europa se străduiește să vină cu un răspuns la noua politică a Washingtonului privind Ucraina, marcată de îndepărtarea de Europa și apropierea de Rusia, remarcă Politico.

Reamintim, un summit al Consiliului European dedicat apărării și Ucrainei este programat pentru joi și se așteaptă ca liderii statelor blocului să discute modalități de finanțare a creșterii cheltuielilor militare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.