Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Lukașenko îi invită pe Trump, Zelenski și Putin să vină la Minsk pentru negocieri de pace

05 Mart. 2025, 09:58
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
05 Mart. 2025, 09:58 // În Lume //  Realitatea.md

Aleksandr Lukașenko a declarat că Minskul este dispus să primească liderii din SUA, Ucraina și Rusia pentru a purta discuții despre încetarea războiului. Afirmația a fost făcută marți, 4 martie, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului popular pe social media, Mario Nawfal.

În cadrul interviului, președintele Belarusului a menționat că este dispus să-l ajute pe omologul său american să obțină o înțelegere de pace între Rusia și Ucraina.

„Dacă vreți, veniți aici”, a afirmat liderul de la Minsk. „Sunt doar 200 de kilometri de la granița belarusă până la Kiev. O jumătate de oră cu avionul. Sunteți bineveniți să veniți. Ne vom așeza aici. Vom ajunge la un acord în liniște, fără zgomot, fără țipete. Așa că spuneți-i lui Trump: Îl aștept aici, împreună cu Vladimir Putin și Zelenski. Vom sta la masă și vom negocia cu calm. Dacă vreți să facem o înțelegere”, a mai adăugat el.

Deși a lansat invitația, Lukașenko a subliniat că nu dorește să joace rolul de mediator.

„Asta înseamnă să fii între cineva și să pretinzi că poți face ceva”, conform libertatea.ro.

Belarus a găzduit anterior discuții între Ucraina, Rusia și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în 2014 și 2015, care au dus la semnarea Acordurilor de la Minsk, menite să încheie conflictul din Donbas, declanșat de invazia Rusiei în estul Ucrainei în 2014.

Rusia a încălcat ambele acorduri, iar cu două zile înainte de a lansa invazia la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că Acordurile de la Minsk „nu mai există”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat încălcările rusești ale acestor acorduri în timpul întâlnirii de vineri, 28 februarie, cu Trump și vicepreședintele J.D. Vance, încercând să explice importanța unor garanții de securitate concrete pentru Ucraina.

Ulterior, Trump și Vance l-au acuzat pe Zelenski că este nerecunoscător pentru asistența oferită de SUA, iar liderul de la Kiev a plecat de la Casa Albă fără a semna acordul referitor la minereuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lukașenko vrea și el minerale rare. I-a pus pe experți să le caute prin Belarus

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 15:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
30 Oct. 2026, 15:23 // Slider //  Cătălina Boico

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!