Autoritățile de la Chișinău intenționează să extindă termenul Ordinului de Restricţie de Urgenţă (ORU) pentru agresorii familiali, de la 10 la 20 de zile, dar și termenul în cazul Ordonanței de Protecţie (OP) pentru victimele violenței, de la 3 la 6 luni. De asemenea, se propun pedepse mai mari, inclusiv penale, pentru femicid. Vorbim despre un pachet de legi prezentat în ajunul Zilei Internaționale a Femeii de către Platforma Femeilor Deputate din Parlamentul Republicii Moldova.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în discursul său, a spus că „8 martie nu este doar despre bomboane, dar și despre drepturi. Nu este doar despre gingășie, dar și despre siguranță. Platforma deputatelor din Parlamentul Republicii Moldova vine în fața dumneavoastră nu cu un buchet de flori, dar cu un pachet de legi”.

„Țin să menționez trei aspecte importante din acest proiect de lege, și anume, violența împotriva femeilor prin intermediul tehnologiei informaționale sau a comunicațiilor electronice va fi pedepsită și femeile supuse violenței digitale vor putea obține măsuri de protecție. Tehnologiile informaționale avansează și, respectiv, noi trebuie să ne aliniem și să ne adaptăm noilor realități. Era digitală a făcut posibilă răspândirea abuzului în diverse forme pe rețelele sociale. Acesta presupune postări de materiale intime neconsimțite sau imagini non-consensuale, atacuri la demnitatea umană a femeii, diverse forme de hărțuire, inclusiv pe criterii de gen. Noi nu vom permite ca internetul să devină o armă împotriva femeilor noastre. Astfel vom consolida prin acest proiect de lege mecanismele de protecție a femeilor și fetelor.

Doi, un aspect extrem de important din acest proiect de lege este extinderea termenului de protecție pentru femeile victime și extinderea Ordinului de Restricție de Urgență pentru agresori, care vor fi aplicate inclusiv în cazul violenței sexuale și a violenței digitale. Astfel, pentru Ordonanța de Protecție, acest proiect de lege propune să fie extins termenul de la 3 luni la 6 luni. Deci, atenție, până acum legislația prevedea termenul Ordonanța de protecție pentru victimele femei – 3 luni, acum extindem acest termen până la 6 luni și, respectiv, termenul Ordinului de Restricție de Urgență pentru agresori îl propunem să fie extins de la 10 la 20 de zile. Credem că extinderea termenului pentru ordonanța de protecție și a ordinului de restricție de urgență va oferi femeilor mai multă siguranță. În acest timp, femeile vor putea beneficia de servicii de protecție de calitate și vor avea posibilitatea să ia decizii asumate și mai puțin pripite.

Un al treilea aspect din acest proiect de lege vizează noțiunea de femicid care a fost introdusă în legislația națională încă în vara anului trecut. Respectiv, avansăm cu incriminarea penală a femicidului, prevederea noțiunii de femicid ca una dintre cele mai grave forme de violență împotriva femeilor în legislația Republicii Moldova garantează cea mai înaltă protecție a femei”, a menționat Doina Gherman.

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate a mai adăugat că aceste inițiative sunt „un răspuns ferm la fenomenele care persistă, din păcate, în societatea noastră, unde femeia este victima unor acte de violență bazate pe ură, prejudecăți sau stereotipuri”.

La rândul său, Viorica Țîmbalari, șefa Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), a menționat însă că „nicio lege, oricât de bine concepută, nu poate schimba realitatea fără implicarea fiecăruia dintre noi”. Aceasta a îndemnat cetățenii țării să promoveze respectul și demnitatea umană, să intervină prompt și să ajute victimele violenței, însă nu în ultimul rând – să sesizeze organele responsabile.

„Trebuie să înțelegem cu toții. Violența nu se oprește la ușa unei case, ci afectează întreaga societate. Schimbarea depinde de implicarea fiecărui dintre noi. De la polițiștii care intervin rapid, la asistenții sociali care oferă sprijin, la medicii care recunosc semnele abuzului, primarii care susțin măsurile de protecție, până la profesori, procurori, judecători care acționează cu responsabilitate. Fiecare profesionist care intră în contact cu victima are datoria de a reacționa corect și prompt. Fac apel la empatie și solidaritate și responsabilitate să fim atenți la cei din jur, la familia noastră, prieteni, colegi, să nu ignorăm semnele abuzului.

În acest sens, invit Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Educației, organizațiile non-guvernamentale, mediul academic și societatea civilă, să ne unim eforturile. Este esențial să asigurăm o coordonare eficientă și o abordare centrată pe nevoile victimelor. Mai mult decât atât, prevenirea trebuie să devină o prioritate națională, trebuie să investim în educație și conștientizare, astfel încât, în loc de statistici alarmante, să avem rezultate concrete, mentalități schimbate, vieți salvate, femei protejate, copii care cresc într-un mediu sigur, acasă sau la școală”, a conchis șefa ANPCV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ziua Internațională a Femeii (denumită generic Ziua femeii) este sărbătorită anual la data de 8 martie pentru a sărbători atât realizările sociale, politice și economice ale femeilor, cât și pentru a onora lupta împotriva discriminării și violenței care își fac încă simțită prezența în multe părți ale lumii.

#8 martie #femei #initiative legislative #parlament

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.