O echipă de medici din Marea Britanie a reuşit să le redea mirosul şi gustul mai multor pacienţi care sufereau de Covid de lungă durată (long Covid), printr-o intervenţie chirurgicală de pionierat, scrie adevărul.ro.

Pierderea simțului mirosului și a gustului sunt printre cele peste 200 de simptome diferite raportate de persoanele cu Covid lung şi unele dintre cele mai frecvente. În timp ce unii pacienţi au reuşit singuri în timp să îşi recapete aceste două simţuri, sunt destui cei care îşi pierduseră orice speranţă.

Iată că o echipă de medici din Marea Britanie a reușit să restabilească simțul mirosului și al gustului la pacienții care l-au pierdut din cauza Covid-19, cu ajutorul unei intervenții chirurgicale de pionierat, care le extinde căile respiratorii nazale pentru a le accelera recuperarea.

Chirurgii de la University College London Hospitals NHS Foundation Trust (UCLH) au vindecat mai mulţi pacienţi cu long Covid care se confruntau cu această problemă de mai mult de doi ani şi pentru care alte tratamente, cum ar fi „învățarea” mirosului și corticosteroizii, eșuaseră.

În cadrul unui studiu menit să găsească noi modalități de rezolvare a problemei, chirurgii au încercat o tehnică numită septorinoplastie funcțională (fSRP), care este utilizată de obicei pentru a corecta deviația septului nazal, mărind dimensiunea pasajelor nazale.

Acest lucru sporește fluxul de aer în regiunea olfactivă, în partea superioară a cavității nazale, care controlează mirosul.

Medicii au explicat faptul că intervenția chirurgicală a permis unei cantități mai mari de odoranți – compuși chimici care au un miros – să ajungă în punctul unde este localizat simțul mirosului şi cred că această intervenție „dă startul” recuperării mirosului la pacienții cu Covid de lungă durată.

Prof. Peter Andrews, chirurgul care a condus cercetarea, a declarat că intervenția chirurgicală a crescut căile respiratorii cu aproximativ 30%, astfel încât fluxul de aer a crescut, de asemenea, cu aproximativ 30%.

„Acest studiu a arătat rezultate impresionante; dacă aplicăm principiul de creștere a căilor respiratorii nazale sau olfactive, obținem o reactivare a simțului mirosului și apoi o îmbunătățire a simțului mirosului. În cazul anosmiei Covid de lungă durată, avem pacienți care, în esență, nu pot mirosi sau miros foarte slab, așa că trebuie să îi «trezim» cumva. Iar această operație într-un fel face asta”, a spus prof. Peter Andrews.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#interventie #long Covid #medici #miros #pacienti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.