Până la Sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prăznuită în acest an pe 20 aprilie, moldovenii care postesc nu vor consuma carne, pește, produse lactate, ouă și vin, iar pentru că această perioadă vine cu restricții alimentare și comportamentale, specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSP) vin cu unele cu recomandări utile pentru creștini.

Potrivit ANSP, urmarea unui regim alimentar monoton – poate genera deficiențe nutriționale, dezechilibru energetic, sporirea riscului de apariție a bolilor cronice și dereglări ale digestiei, în special în cazul predominării produselor intens prelucrate, cele ambalate.

În context, creștinii sunt îndemnați să consume zilnic cel puțin cinci porții de fructe și legume (trei de legume și două de fructe).

„Nu ezitați să adăugați în această perioadă legumele de sezon – urzicile, spanacul, ceapa verde, leurda și ridichile, bogate în antioxidanți și microelementele necesare pentru o bună funcționare a organismului. Totodată, adăugați în meniul zilnic 2-3 porții de cereale integrale, 1-2 porții de leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia și produse din soia), 30-40 g de nuci și semințe, dar și fructe uscate, 4-5 lingurițe de uleiuri nerafinate.

Consumul excesiv de produse rafinate – se întâmplă din cauza poftei de mâncare accentuate care apare în post din cauza fluctuațiilor zahărului din sânge. O glicemie instabilă poate genera în timp rezistență la insulină și apariția diabetului zaharat de tip II”, se arată în comunicatul ANSP.

Mai mult, pentru a evita foamea necontrolată, moldovenii trebuie să adauge în meniu suficiente proteine de origine vegetală (leguminoase, nuci, semințe, ciuperci), fibre alimentare (legume, verdețuri, fructe, cereale integrale) și grăsimi sănătoase (nuci, semințe, avocado, uleiuri nerafinate) – anume aceste nutrimente echilibrează nivelul de zahăr din sânge.

„Reduceți cantitatea consumată de cartofi, făinoase rafinate (griș, cus-cus, paste, pâine, fursecuri din făină de calitatea superioară, dulciuri, pateuri și alte produse prelucrate, ambalate cu marcajul „de post”). O altă strategie este să faceți mișcare timp de 10-15 minute după fiecare masă.

Respectarea postului indiferent de restricții – poate determina acutizarea bolilor cronice și influența negativ sănătatea persoanelor care suferă de tulburări ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie, mâncat compulsiv) sau administrează preparate medicamentoase la indicația medicului.

Este important de sțiut că dacă suferiți de boli cronice și/sau administrați medicamente, înainte de a ține post, consultați-vă cu medicul Dvs.”, precizează medicii.

Se recomandă să evite respectarea postului vârstnicii, copiii și adolescenții până la vârsta de 14 ani, femeile însărcinate și cele care alăptează, persoanele care exercită munci fizice grele sau suferă de patologii în forma acută sau cronică (diabet zaharat, boli infecțioase, anemii, patologii inflamatorii ale tractului gastrointestinal, ale rinichilor sau ficatului).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, creștinii ortodocși au intrat din data de 3 martie în Postul Mare, cel mai aspru post de peste an, cunoscut ca și Postul Paștelui. Până la Sărbătoarea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, prăznuită în acest an pe 20 aprilie, cei care postesc nu vor consuma carne, pește, produse lactate, ouă, dar și vin. Prima și ultima săptămână de post sunt cele mai stricte.

Creștinii ortodocși au intrat în Sfântul și Marele Post al Paștelui

#alimentatie echilibrata #ANSP #postul mare #recomandări

Rusia încearcă să slăbească democrațiile din vecinătatea sa, promovând diviziunile sociale și un model de guvernare care prezintă autoritarismul drept o alternativă la democrație. Este opinia expertului Watchdog, Eugen Muravschi, exprimată în cadrul dezbaterii publice „Inteligența artificială – manual de utilizare în dezinformare”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit expertului, Kremlinul urmărește ca statele din regiune să rămână vulnerabile din punct de vedere politic, economic și militar, pentru a-și păstra influența asupra lor.

„Rusia are mai multe obiective, în funcție de interesele sale strategice într-o anumită țară. În Europa de Est, unul dintre scopurile sale este creșterea popularității Rusiei, mobilizarea susținătorilor și a oamenilor care împărtășesc ideologia Kremlinului. În multe țări, Rusia promovează intenționat o polarizare și o divizare socială, lasă să crească tensiunile în societate, ca diferite grupuri sociale să nu mai dialogheze între ele, ceea ce generează un teren fertil pentru apariția unor curente extremiste. Scopul Rusiei este ca democrațiile, mai ales în vecinătatea sa, să nu funcționeze”, a explicat expertul Eugen Muravschi.

În opinia sa, slăbirea democrațiilor din apropierea Rusiei servește și unui obiectiv intern al Kremlinului: evitarea apariției unui model democratic funcțional, care ar putea deveni un exemplu pentru cetățenii ruși.

„Rusia nu-și dorește democrație la granițele sale, ca să nu se „infecteze” și cetățenii ruși. Rusia vrea să promoveze un model disfuncțional de democrație, ca ulterior să spună că, decât o astfel de democrație, mai bine să existe modelul din Rusia. Avem și în Republica Moldova oameni care promovează ideea de stabilitate autoritară, fără haosul democrației”, a menționat Eugen Muravschi.

Potrivit expertului, un alt obiectiv al Moscovei este diminuarea sprijinului occidental pentru Ucraina și menținerea fostelor republici sovietice într-o relație de dependență față de Kremlin.

„Acum, unul dintre principalele obiective ale Rusiei este să scadă sprijinul pentru Ucraina în Europa și SUA. Scopul general al Rusiei este să-și restaureze vechile sfere de influență. De aceea, Rusia își dorește ca fostele state membre URSS să nu fie capabile de apărare. De aici apar toate narativele precum că nu avem nevoie de radare și armată. Rusia nu-și dorește ca aceste state să fie autonome din punct de vedere economic, respectiv, trebuie să depindă de piața și energia rusă”, a mai spus expertul Watchdog.