Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat portretul statistic al femeilor și bărbaților din Republica Moldova, pe baza datelor recensământului din 2024 și a altor surse oficiale. Rezultatele arată diferențe semnificative între cele două sexe în ceea ce privește structura demografică, educația, piața muncii și speranța de viață.

Conform recensământului din 2024, populația Republicii Moldova cu reședință obișnuită este de 2,4 milioane de persoane. Femeile reprezintă 52,9% din total, iar bărbații – 47,1%. Această proporție se accentuează la vârste înaintate, unde, la 100 de femei cu vârsta de peste 65 de ani, revin doar 61 de bărbați.

Femeile din Republica Moldova trăiesc, în medie, cu 8,9 ani mai mult decât bărbații. Speranța de viață la naștere este de 76,4 ani pentru femei și 67,5 ani pentru bărbați. Diferența se explică prin mortalitatea prematură mai ridicată în rândul bărbaților, în special în categoria celor apți de muncă.

Un alt aspect important este educația. Femeile au un nivel de instruire mai ridicat decât bărbații. În 2023, 26,2% dintre femeile cu vârsta între 25-64 de ani aveau studii superioare, comparativ cu doar 19% dintre bărbați. Totodată, femeile reprezintă 58,5% dintre studenții din învățământul superior, iar ponderea lor este și mai mare la nivel de masterat.

Conform datelor BNS, femeile din Republica Moldova își distribuie cheltuielile preponderent pe necesitățile de bază, cum ar fi alimentația, locuința și utilitățile. O pondere semnificativă a veniturilor este direcționată și către sănătate, îngrijire personală și educația copiilor. De asemenea, moldovencele investesc în îmbrăcăminte, încălțăminte și produse cosmetice, dar și în activități recreative. Totodată, studiile arată că femeile tind să fie mai prudente în administrarea bugetului, punând accent pe economisire și cheltuieli responsabile.

Pe piața muncii, rata de ocupare a femeilor este mai mică decât a bărbaților – 39,7% față de 47,1%. Acest lucru este influențat de responsabilitățile familiale, multe femei fiind inactive economic din cauza îngrijirii copiilor. În plus, femeile sunt mai prezente în sectorul serviciilor, dominând în domenii precum educația, sănătatea și asistența socială.

Discrepanțele salariale rămân o problemă. În 2023, femeile au câștigat, în medie, cu 15,6% mai puțin decât bărbații. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în domenii precum IT și comunicații (38% mai puțin) și finanțe (34,6% mai puțin).

Căsătoriile și natalitatea arată, de asemenea, diferențe între sexe. Femeile se căsătoresc, în medie, la 27 de ani, iar bărbații la 30. În mediul rural, căsătoriile timpurii sunt mai frecvente, 10,7% dintre femeile care s-au căsătorit în 2023 având sub 20 de ani.

Aceste date reflectă realitățile sociale și economice ale Republicii Moldova, evidențiind progresele, dar și provocările privind egalitatea de gen și oportunitățile pentru femei și bărbați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#femei #Moldova

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.