De Ziua Internațională a Femeii sunt celebrate realizările culturale, sociale și economice ale femeilor din toată lumea. Această sărbătoare este o zi de acțiune, sensibilizare și mobilizare dedicată luptei pentru drepturile femeilor, egalitate și justiție. Recent publicația The Economist a realizat un clasament care analizează condițiile de muncă ale femeilor în 29 de țări din lume. Suedia s-a clasat pe primul loc în top, fiind cea mai favorabilă pentru femei datorită politicilor progresiste ce privesc egalitatea de gen. Deși, Moldova nu este inclusă în clasament, am încercat să comparăm le ce capitol femeile de la noi din țară sunt mai dezavantajate.

Femeile și Cariera – unde stăm?

În Suedia, femeile au acces la joburi bine plătite, au funcții de conducere și pot echilibra munca și viața personală.

Potrivit studiului The Economist, în Suedia 43,7% dintre manageri sunt femei. Totodată, peste 80% dintre femei sunt angajate în câmpul muncii, în timp ce în Moldova doar 43% au un loc de muncă stabil. La fel, în Moldova, femeile sunt dezavantajate la capitolul salarii. În medie, femeile au câștigat în anul 2022, cu 15,5 % mai puțin decât bărbați

De asemenea, în Suedia, concediu parental plătit reprezintă 480 de zile, pe care le pot împărți cu partenerul. În Moldova, deși concediul de maternitate este generos, femeile se confruntă cu dificultăți când vor să revină în câmpul muncii.

La fel, Suedia încurajează munca de acasă și programul adaptabil, astfel încât femeile să nu fie obligate să aleagă între carieră și familie.

În Moldova, rata de ocupare a femeilor depinde de mai mulți factori, inclusiv de prezența în familie a copiilor cu vârsta mai mică de 16 ani. Potrivit ultimelor date, rata de ocupare a femeilor de 25-49 ani cu cel puțin 1 copil sub 16 ani a constituit 50,4%, în timp ce pentru femeile fără copii rata de ocupare a atins valoarea de 64,8%.

Accesul la servicii de sănătate

Femeile din țara noastră sunt dezavantajate și în ceea ce ține de diverse programe de screening. Datele oficiale arată că, în Republica Moldova, cancerul de sân ocupă locul întâi printre tipurile de cancer la femei, fiind cauza principală de deces, determinată de depistarea tardivă a procesului malign. Potrivit IMSP Institutului Oncologic, în a.2023, s-au depistat 1251 de cazuri de cancer de sân.

La polul opus, în Suedia, 81% dintre femei sunt testate periodic, ceea ce le permite să detecteze boala din timp.

Acces ușor la tratamente – sistemul medical suedez este gratuit sau foarte accesibil, în timp ce în Moldova multe femei renunță la tratamente din cauza costurilor.

Descreșterea fumatului în rândul femeilor din prima țară „Fără Fum”

Suedia este prima țară din lume în care rata fumatului este mai mică de 5%. Acest lucru a devenit posibil datorită politicilor promovate de autoritățile suedeze. Guvernul scandinav încurajează fumătorii să treacă de la țigări, cea mai nocivă formă de consum a nicotinei, la snus (produs de tutun de uz oral).

Totuși, în rândul femeilor, rata fumatului a început semnificativ să scadă odată cu apariția și altor alternative, precum pungilor cu nicotină (nicotine pouches), care le fel este un produs de uz oral, dar care nu conține tutun.

De-a lungul timpului, rata fumatului în rândul femeilor suedeze a fost mai mare decât în rândul bărbaților. În 2012, 12.4% dintre femei suedeze fumau în comparație cu 10.5% de bărbați. Odată cu introducerea pe piață a noilor alternative fără fum, această diferență de gen s-a redus. În 2022, 6.3% dintre femei din Suedia fumau față de 5.3% de bărbați.

Opinia expertului

Medicul-oncolog Iacob Locoman de la Institut Oncologic vine cu câteva recomandări pentru a oferi femeilor din Moldova un viitor mai bun:

Acces real la îngrijire medicală și screening gratuit pentru boli grave
Politici flexibile pentru mame, astfel încât să nu fie obligate să renunțe la carieră
Măsuri eficiente pentru reducerea fumatului și prevenirea bolilor asociate

„Femeile din Moldova nu trebuie să plece din țară ca să aibă o viață mai bună. Avem nevoie de schimbări concrete, iar modelul suedez ne arată că este posibil. Femeile din Suedia nu sunt mai puternice sau mai capabile decât cele din Moldova. Diferența o fac politicile și oportunitățile”, a menționat Iacob Locoman.

#femei #libertate #Moldova #Suedia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.