Agenția de rating Fitch Ratings a reconfirmat ratingul de credit al Republicii Moldova la ‘B+’, cu o perspectivă stabilă, reflectând menținerea stabilității macroeconomice și financiare în ciuda provocărilor externe. Evaluarea țării este susținută de un nivel scăzut al datoriei publice, sprijinul financiar extern și un PIB per capita mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Cu toate acestea, economia Moldovei rămâne vulnerabilă la riscurile geopolitice, în special din cauza războiului din Ucraina și a influențelor externe asupra politicii interne, scrie Bani.md.

1. Riscuri geopolitice ridicate
Fitch subliniază că Moldova este expusă consecințelor războiului din Ucraina, influenței politice exercitate de Rusia și prezenței militare ruse în Transnistria. Totodată, există riscul ca evoluțiile politice interne să afecteze orientarea pro-europeană a țării. În 2024, Maia Sandu a câștigat un nou mandat prezidențial, iar referendumul privind integrarea europeană a fost aprobat la limită. Următoarele alegeri parlamentare, programate până în iulie 2025, ar putea intensifica aceste tensiuni.

2. Deficite ridicate de cont curent
Fitch estimează că deficitul de cont curent al Moldovei a crescut la 16% din PIB în 2024, din cauza scăderii exporturilor, reducerii remitențelor și creșterii importurilor. Pentru 2025, deficitul este prognozat la 13,9% din PIB, susținut de o redresare economică slabă în Europa și importuri mai mari de electricitate. Acoperirea parțială a acestui deficit prin investiții străine directe modeste determină o creștere a datoriei externe nete, estimată la 29,7% din PIB la finalul lui 2024.

3. Rezerve valutare adecvate și sprijin financiar extern
Rezervele valutare brute ale Moldovei au ajuns la 5,5 miliarde USD la sfârșitul anului 2024, iar sprijinul financiar extern va menține o acoperire a rezervelor de 5,2 luni de plăți externe pentru perioada 2025-2026. Moldova beneficiază de un sprijin solid din partea UE, care a oferit un pachet financiar de 250 milioane EUR pentru gestionarea crizei energetice, dar și 1,9 miliarde EUR prin Facilitatea de Creștere Economică a UE.

4. Deficite bugetare mai mari, dar datorie guvernamentală moderată
Deficitul bugetar al Moldovei a fost de 3,9% din PIB în 2024, mai mic decât a fost prevăzut, datorită creșterii veniturilor și execuției reduse a cheltuielilor de capital. Pentru 2025-2026, este de așteptat ca implementarea proiectelor finanțate prin Facilitatea de Creștere Economică a UE să ducă la un deficit mediu de 4,8% din PIB.

Datoria guvernamentală, estimată la 38,5% din PIB la finalul lui 2024, rămâne sub media statelor cu rating ‘B’ (50%), dar este prognozată să crească la 43% din PIB până în 2026. Aproximativ 63% din această datorie este denominată în valută străină, însă se află în mare parte pe termeni concesionali, fără expunere pe piețele comerciale internaționale.

5. Creșterea economică rămâne fragilă
Economia Moldovei a fost afectată de șocurile energetice și geopolitice, iar creșterea PIB-ului a fost de doar 0,1% în 2024. Pentru 2025, Fitch prognozează o creștere de 1,7%, afectată de inflația ridicată și recuperarea lentă din UE, inclusiv din România, care absoarbe 37% din exporturile moldovenești. Cu toate acestea, finanțările europene pentru energie și investițiile din Facilitatea de Creștere Economică ar putea sprijini cererea internă în a doua jumătate a anului.

6. Inflația în creștere și măsuri monetare
Inflația anuală a crescut la 9% în ianuarie 2025, pe fondul majorării tarifelor la gaz, electricitate și încălzire, dar și a scumpirii unor produse alimentare din cauza secetei din 2024. Fitch estimează că inflația va ajunge la 9,5% în 2025, față de 4,7% în 2024. Banca Națională a Moldovei a reacționat, majorând rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în perioada ianuarie-februarie, pentru a combate efectele de runda a doua ale creșterilor de prețuri.

7. Riscurile energetice și reducerea dependenței de Rusia
Moldova s-a confruntat cu al treilea șoc energetic din 2021, cauzat de întreruperea livrării de gaze rusești către Transnistria, ceea ce a afectat aproximativ o treime din producția de electricitate a țării. Cu toate acestea, datorită finanțărilor externe și importurilor alternative de energie, Moldova a evitat perturbări majore, în afară de creșterile de preț. Conectarea sporită la piețele de electricitate din UE, creșterea producției interne de energie regenerabilă și măsurile de eficiență energetică vor reduce dependența de sursele rusești în viitor.

8. Factorii care ar putea duce la schimbarea ratingului
Scădere bruscă a rezervelor internaționale cauzată de deficite externe prelungite. Creșterea rapidă a datoriei publice din cauza unor deficite bugetare permanente. Reducerea semnificativă și sustenabilă a riscurilor geopolitice. Îmbunătățirea finanțelor externe, inclusiv reducerea deficitului de cont curent și atragerea unor investiții străine mai mari. Accelerarea creșterii economice prin reforme care să stimuleze investițiile și să consolideze instituțiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Fitch Ratings #Moldova

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.