Biroul Național de Statistică (BNS) a prezentat portretul statistic al femeilor și bărbaților din Republica Moldova, pe baza datelor recensământului din 2024 și a altor surse oficiale. Rezultatele arată diferențe semnificative între cele două sexe în ceea ce privește structura demografică, educația, piața muncii și speranța de viață.

Conform recensământului din 2024, populația Republicii Moldova cu reședință obișnuită este de 2,4 milioane de persoane. Femeile reprezintă 52,9% din total, iar bărbații – 47,1%. Această proporție se accentuează la vârste înaintate, unde, la 100 de femei cu vârsta de peste 65 de ani, revin doar 61 de bărbați.

Femeile din Republica Moldova trăiesc, în medie, cu 8,9 ani mai mult decât bărbații. Speranța de viață la naștere este de 76,4 ani pentru femei și 67,5 ani pentru bărbați. Diferența se explică prin mortalitatea prematură mai ridicată în rândul bărbaților, în special în categoria celor apți de muncă.

Un alt aspect important este educația. Femeile au un nivel de instruire mai ridicat decât bărbații. În 2023, 26,2% dintre femeile cu vârsta între 25-64 de ani aveau studii superioare, comparativ cu doar 19% dintre bărbați. Totodată, femeile reprezintă 58,5% dintre studenții din învățământul superior, iar ponderea lor este și mai mare la nivel de masterat.

Conform datelor BNS, femeile din Republica Moldova își distribuie cheltuielile preponderent pe necesitățile de bază, cum ar fi alimentația, locuința și utilitățile. O pondere semnificativă a veniturilor este direcționată și către sănătate, îngrijire personală și educația copiilor. De asemenea, moldovencele investesc în îmbrăcăminte, încălțăminte și produse cosmetice, dar și în activități recreative. Totodată, studiile arată că femeile tind să fie mai prudente în administrarea bugetului, punând accent pe economisire și cheltuieli responsabile.

Pe piața muncii, rata de ocupare a femeilor este mai mică decât a bărbaților – 39,7% față de 47,1%. Acest lucru este influențat de responsabilitățile familiale, multe femei fiind inactive economic din cauza îngrijirii copiilor. În plus, femeile sunt mai prezente în sectorul serviciilor, dominând în domenii precum educația, sănătatea și asistența socială.

Discrepanțele salariale rămân o problemă. În 2023, femeile au câștigat, în medie, cu 15,6% mai puțin decât bărbații. Cele mai mari diferențe s-au înregistrat în domenii precum IT și comunicații (38% mai puțin) și finanțe (34,6% mai puțin).

Căsătoriile și natalitatea arată, de asemenea, diferențe între sexe. Femeile se căsătoresc, în medie, la 27 de ani, iar bărbații la 30. În mediul rural, căsătoriile timpurii sunt mai frecvente, 10,7% dintre femeile care s-au căsătorit în 2023 având sub 20 de ani.

Aceste date reflectă realitățile sociale și economice ale Republicii Moldova, evidențiind progresele, dar și provocările privind egalitatea de gen și oportunitățile pentru femei și bărbați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#femei #Moldova

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.