Oamenii de știință au numit vestea „deosebit de îngrijorătoare”, deoarece gheața reflectă lumina soarelui și răcește planeta. Gheața marină globală a scăzut la un nivel minim record în februarie, au declarat oamenii de știință, un simptom al unei atmosfere contaminate de poluanții care încălzesc planeta.

Suprafața combinată de gheață din jurul polilor nordic și sudic a atins un nou minim zilnic la începutul lunii februarie și a rămas sub recordul anterior pentru restul lunii, a declarat joi Serviciul Copernicus al UE pentru schimbări climatice (C3S), potrivit theguardian.com.

„Una dintre consecințele unei lumi mai calde este topirea gheții marine”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess. „Nivelul scăzut record sau aproape record al stratului de gheață marină la ambii poli a împins stratul global de gheață marină la un minim istoric”.

Agenția a constatat că zona de gheață marină a atins cel mai scăzut nivel lunar pentru luna februarie în Arctica, cu 8% sub medie, și al patrulea cel mai scăzut nivel lunar pentru luna februarie în Antarctica, cu 26% sub medie. Observațiile prin satelit datează de la sfârșitul anilor 1970, iar observațiile istorice de la mijlocul secolului XX.

Oamenii de știință au observat deja o anomalie de căldură extremă la polul nord la începutul lunii februarie, care a făcut ca temperaturile să crească cu peste 20 de grade Celsius peste medie și să depășească pragul de topire a gheții. Ei au descris ultimul record depășit ca fiind „deosebit de îngrijorător”, deoarece gheața reflectă lumina soarelui și răcește planeta.

„Lipsa gheții marine înseamnă suprafețe oceanice mai întunecate și capacitatea Pământului de a absorbi mai multă lumină solară, ceea ce accelerează încălzirea”, a declarat Mika Rantanen, climatolog la Institutul meteorologic finlandez.

Evenimentul de încălzire puternică din timpul iernii din Arctica de la începutul lunii februarie a împiedicat creșterea normală a gheții marine, a adăugat el. „Cred că acest eveniment meteorologic, combinat cu declinul pe termen lung al gheții marine din cauza schimbărilor climatice antropogene, a fost cauza principală a celei mai scăzute întinderi a gheții marine arctice înregistrată vreodată”.

Întinderea globală a gheții marine variază pe tot parcursul anului, dar atinge de obicei minimul anual în februarie, când este vară în emisfera sudică.

C3S a declarat că februarie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună februarie pe care a văzut-o. Temperaturile globale au fost cu 1,59°C mai ridicate decât nivelurile preindustriale, aceasta fiind cea de-a 19-a lună din ultimele 20 care a depășit cu peste 1,5°C nivelurile preindustriale.

Programele de observare a Pământului precum C3S se bazează pe reanalizarea a miliarde de măsurători efectuate de sateliți, nave, avioane și stații meteorologice pentru a crea instantanee ale stării climei. Agenția a avertizat că marjele de peste 1,5C au fost mici în mai multe luni și ar putea diferi ușor în alte seturi de date.

Recordul doborât de gheață marină vine după ce anul trecut a fost confirmat ca fiind cel mai cald an înregistrat vreodată, iar o analiză a datelor C3S efectuată de Guardian a arătat că două treimi din suprafața planetei au fost afectate de o căldură lunară record în 2024. Modelul meteorologic El Niño din prima jumătate a anului s-a adăugat la efectul de încălzire de fond al poluării cu combustibili fosili, care captează lumina soarelui.

El Niño s-a diminuat de atunci și s-a transformat într-o formă slabă a omologului său mai rece, La Niña. Organizația Meteorologică Mondială a declarat joi că se așteaptă ca La Niña care a apărut în decembrie să fie de scurtă durată.

Richard Allan, climatolog la Universitatea din Reading, a declarat că prognoza pe termen lung pentru gheața marină din Arctica este sumbră.

„Regiunea continuă să se încălzească rapid și poate fi salvată doar prin reduceri rapide și masive ale emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus el. „Acest lucru va limita, de asemenea, severitatea crescândă a extremelor meteorologice și creșterea pe termen lung a nivelului mării în întreaga lume”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Arctica #gheata

Ploile provocate de fenomenul meteorologic El Nino în nordul statului Chile au transformat deşertul Atacama într-un vast covor de flori, care ar putea reprezenta unul dintre cele mai importante evenimente de tip „deşert înflorit” observate vreodată.

În solul acestui deşert, unul dintre cele mai aride de pe Pământ, se află seminţele şi bulbii a aproximativ 200 de specii de plante, care aşteaptă sosirea precipitaţiilor pentru a germina. Printre aceste specii se numără „suspiros blancos” şi „patas de guanaco”, care colorează suprafeţe vaste în nuanţe de violet.

Turiştii îşi opresc vehiculele pe marginea drumului pentru a fotografia acest peisaj complet transformat, care poate include uneori şi un curcubeu ce se combină cu roşul intens al cerului la apusul Soarelui.

„Deşertul înflorit”, care se întinde peste dune şi câmpii, reprezintă „mai mult decât nişte simple flori”, a declarat Cesa Pizarro, directorul secţiei de conservare a biodiversităţii din cadrul Corporaţiei Naţionale Forestiere din Chile (CONAF) pentru regiunea Atacama.

Albinele polenizează plantele, în timp ce coleopterele se hrănesc cu resturile acestora şi îmbogăţesc solul cu excrementele lor, bogate în azot şi fosfor, a explicat el.

„Deşi există şi alte deşerturi care înfloresc atunci când plouă, amploarea teritorială şi diversitatea speciilor care există aici sunt unice”, a adăugat Cesar Pizarro.

Ploile care au căzut în această vară în emisfera sudică au depăşit 180 de mililitri în anumite zone din regiune, reprezentând „niveluri foarte ridicate, care nu au fost niciodată înregistrate” în trecut, a explicat expertul chilian. Apa a pătruns mai adânc în nisip şi a activat mai multe seminţe şi rădăcini ale unor plante.

Potrivit CONAF, „deşertul înflorit”, aşa cum este denumit acest eveniment natural, va atinge apogeul în acest an în luna octombrie, pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 de hectare.

„Fenomenul El Nino din acest an, deşi stârneşte o mare îngrijorare (…) din cauza impacturilor pe care le provoacă în numeroase locuri, generează şi viaţă sau activează viaţa”, a subliniat Cesar Pizarro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O evaporare puternică a apei din Oceanul Pacific, în largul coastelor statului Peru, a provocat ploi torenţiale în nordul statului Chile între 16 şi 22 iulie, a reamintit el. Acele ploi au cauzat 13 decese şi au distrus sau au avariat grav circa 4.000 de locuinţe, potrivit autorităţilor chiliene.

Fenomenul El Nino, o variaţie naturală a climei de pe Terra, care se produce la un interval cuprins între doi şi şapte ani, determină creşterea temperaturilor la suprafaţa apei din centrul şi estul Pacificului ecuatorial, ceea ce duce la modificări ale vânturilor şi ale precipitaţiilor la nivel global, precum şi la apariţia unor condiţii meteorologice imprevizibile.