În ciuda consensului european privind apărarea, incertitudinea încă predomină. În timp ce mulți lideri europeni văd că umbrela de protecție a SUA scapă, mulți oficiali americani insistă că tarifele sale pentru servicii au fost neglijate mult prea mult timp, spune Marco Vicenzino expert geopolitic, potrivit evz.ro.

Europa vrea să-și întărească apărarea

Într-un discurs de referință, prim-ministrul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să ia în considerare toate opțiunile pentru a se confrunta cu o lume mai periculoasă, chiar și dobândirea capacităților de arme nucleare.

Recentul val de inițiative îndrăznețe de apărare din Europa s-ar putea dovedi prea puțin, prea târziu pentru calendarul accelerat al lui Trump privind Ucraina, care ajunge într-o fază decisivă.

Cu toate acestea, încă nu este prea târziu pentru a porni într-o modernizare întârziată a capacităților de apărare ale Europei, care necesită fonduri masive.

Planul istoric al lui Merz de a elimina constrângerile fiscale ale Germaniei de-a lungul deceniilor pentru a urmări cheltuieli robuste pentru apărare stabilește un precedent puternic și presiune asupra altora din Europa să urmeze exemplul, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Apărarea Europei costă. Și nu puțin

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus deja relaxarea regulilor blocului pentru a permite împrumuturi mai mari în scopuri de apărare. Macron salută astfel de mișcări cu un sentiment de justificare, în calitate de avocat de lungă durată pentru o mai mare autonomie europeană în apărare. În ciuda retoricii sale colective asupra Europei, avertismentul nespus al lui Macron este că Franța ar trebui să conducă acuzația.

În ciuda unui consens european în curs de dezvoltare cu privire la cheltuielile cu apărarea, întrebările mai ample includ cum să finanțeze și să aloce astfel de fonduri, ce procent din bugetele naționale trebuie alocat, ce state vor participa și ar trebui să includă achiziția de arme și țări din afara UE.

Acesta va fi probabil finanțat prin impozite și datorii și, eventual, prin reconfigurarea unor resurse existente. Deși majoritatea țărilor europene respectă 2% din venitul național din apărare impus de NATO, noile realități geopolitice și presiunea lui Trump vor necesita o creștere între 3 și 3,5%.

Până acum, Polonia este o excepție. De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Polonia și-a crescut cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2% din PIB la aproximativ 5%. Rivalitatea de-a lungul secolelor cu Rusia continuă să se afle în luarea deciziilor. Deși alții din Europa s-ar lupta să urmeze exemplul, necesitatea poate declanșa schimbări istorice, adesea în moduri considerate anterior imposibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele state membre ale UE care promovează neutralitatea sau un sentiment pro-rus

Alocarea responsabilă a fondurilor pentru apărare va necesita o punere în comun eficientă a resurselor printr-o achiziție comună sporită și o mai mare interoperabilitate pentru a preveni suprapunerea și a reduce ineficiența. Cu toate acestea, ne așteaptă provocări politice – și potențial juridice.

În timp ce Germania dorește ca rearmarea Europei să includă membri din afara UE, cum ar fi Regatul Unit, Norvegia și Turcia, poziția de lungă durată a Franței a fost aceea de a menține cheltuielile de apărare în bloc – în special pentru sectorul armamentului francez.

Există riscul ca o cale de mijloc încurcată, hibridă să poată rezulta, care să favorizeze un consens politic mai mare decât eficiența militară.

În plus, unele state membre ale UE care promovează o neutralitate mai mare sau un sentiment pro-rus, cum ar fi Ungaria și Slovacia, pot renunța la cheltuielile colective ale UE pentru apărare. O „coaliție a celor dispuși”, inclusiv unele state din afara UE, precum Marea Britanie, este probabil să prevaleze în orice consolidare istorică a apărării.

Cu evoluții geopolitice în mișcare rapidă, Uniunea Europeană și vecinii selectați au nevoie de o conducere colectivă mai mare, pragmatism și luare rapidă a deciziilor – care este adesea complicată de constrângerile instituționale existente ale blocului. Alternativa este lăsată în urmă într-o nouă eră a politicii marii puteri care modelează secolul XXI.

#consens european #Europa #finantare #Marco Vicenzino

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.