Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa. „Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieţei europene în urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania.

În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăţi de lux pentru a compensa pierderile financiare uriaşe, potrivit Reuters, citată de news.ro.

Gazprom, afectată sever de sancţiuni şi restructurări masive

Gazprom este probabil cea mai afectată companie rusă de sancţiunile internaţionale. Deşi economia Rusiei a rezistat până acum, în mai multe industrii apar semne de slăbiciune, iar creşterea cheltuielilor militare îngrijorează Kremlinul.

Conform unor surse din interiorul companiei, numărul angajaţilor la Gazprom Export, divizia responsabilă de vânzările de gaz către Europa timp de peste 50 de ani, a scăzut dramatic la câteva zeci de persoane, de la 600 de angajaţi în urmă cu cinci ani. Cu aproape niciun client european, activitatea diviziei s-a redus la litigii comerciale cu foşti cumpărători din Uniunea Europeană.

Mai mult, 1.500 de angajaţi de la sediul central din Lakhta Center, cel mai înalt zgârie-nori din Europa, urmează să fie concediaţi. Se estimează că aceasta reprezintă 40% din personalul central al companiei, însă doar o fracţiune din forţa totală de muncă de aproape 500.000 de angajaţi a Gazprom.

Pariul pierdut pe revenirea Europei

Un director al Gazprom a recunoscut că strategia companiei a fost greşită, mizând pe faptul că Europa va reveni rapid la gazul rusesc din cauza costurilor ridicate ale energiei.

În schimb, SUA au devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate (LNG) către Europa, crescând livrările de trei ori din 2021 până acum. În prezent, cota Gazprom pe piaţa UE a scăzut de la 35% la doar 7%, iar Uniunea Europeană şi-a propus să elimine complet dependenţa de combustibili fosili ruseşti până în 2027.

În 2023, Gazprom a raportat pierderi nete de 7 miliarde de dolari, primele pierderi anuale din 1999, anul în care Vladimir Putin a venit la putere. În primele nouă luni din 2024, compania a înregistrat noi pierderi, iar în decembrie, acţiunile sale au scăzut la cel mai mic nivel din 2009.

Gazprom, un „stat în stat” aflat în declin

Gazprom a fost considerată mult timp coloana vertebrală a economiei ruse, contribuind cândva cu peste 5% la PIB-ul Rusiei. CEO-ul Alexei Miller, un apropiat al lui Putin din anii ’90, conduce compania de 24 de ani.

În ciuda scăderii veniturilor, Kremlinul a impus Gazprom o nouă misiune socială: extinderea infrastructurii de gazificare în interiorul Rusiei, la preţuri reglementate, ceea ce ar putea creşte şi mai mult presiunea financiară asupra gigantului energetic.

Cu pieţele externe închise, venituri în scădere şi restructurări masive, Gazprom se află acum într-un declin ireversibil, un contrast puternic faţă de vremurile în care era cea mai valoroasă companie rusă şi un actor dominant pe piaţa europeană a gazului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declin #Gazprom #piața europeană

NASA a lansat duminică, 30 august, telescopul spațial Roman, destinat să realizeze o cartografiere fără precedent a cosmosului, un proiect de mai mulți ani care își propune să dezvăluie unele dintre cele mai mari mistere ale fizicii, transmite hotnews.ro.

Acest telescop de ultimă generație „va permite dezvăluirea secretelor universului”, a afirmat vineri președintele american Donald Trump în cadrul unei ceremonii desfășurate la sediul NASA.

Cu o înălțime de peste 12 metri, acesta a fost lansat la ora 07:26 (14:26 în Moldova) cu ajutorul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX, din Florida.

Poartă numele Nancy Grace Roman, „mama lui Hubble”

Dezvoltat timp de peste un deceniu, cu un cost care depășește 4 miliarde de dolari, telescopul poartă numele uneia dintre cele mai mari astronome americane, Nancy Grace Roman, supranumită „mama lui Hubble”, după numele unui alt telescop emblematic al NASA.

Dacă acesta din urmă ne-a arătat, printre altele, că universul nostru se extinde mai repede decât credeam, Roman Space Telescope va avea sarcina de a răspunde la întrebările rămase fără răspuns cu privire la această expansiune.

Dar va oferi, de asemenea, „Pământului un nou atlas al universului”, a subliniat în aprilie șeful agenției spațiale americane, Jared Isaacman, în momentul prezentării sale în fața presei.

Cu un câmp vizual de peste 100 de ori mai mare decât cel al telescopului Hubble și mult mai extins decât cel al celebrului James Webb, acesta va scana zone vaste ale cerului dintr-un punct de observație privilegiat, la 1,5 milioane de kilometri de Pământ, unde va ajunge după aproximativ 100 de zile de călătorie.

„Va fi cel mai mare catalog de obiecte astronomice”

Conceput pentru a funcționa în tandem cu alte instrumente, precum James Webb – mai puternic și mai precis –, acesta își propune să descopere mii de exoplanete și zeci de mii de supernove, adică stele masive aflate la sfârșitul vieții.

„Va fi cel mai mare catalog de obiecte astronomice realizat vreodată și ne va ajuta să înțelegem cât de frecvente sunt sistemele solare precum al nostru”, subliniază pentru AFP Dave Content, responsabilul tehnic al telescopului.

Dar și să înțelegem mai bine invizibilul, adică materia neagră și energia neagră, a căror origine nu o cunoaștem, dar despre care se crede că reprezintă 95% din universul nostru.

Primul fenomen este perceput ca un fel de „ciment gravitațional”, în timp ce al doilea este înțeles ca o forță repulsivă implicată în celebra expansiune a universului nostru.

Datorită vederii sale în infraroșu, telescopul va putea observa lumina emisă de obiectele cerești cu miliarde de ani în urmă și va putea astfel să se întoarcă în timp pentru a le înțelege mai bine.

Datele telescopului vor fi puse la dispoziția tuturor

Aceste observații, care vor completa cercetările efectuate de observatorul Rubin din Chile și de sonda Euclid a Agenției Spațiale Europene (ESA), sunt așteptate cu mare interes, deoarece ar putea revoluționa înțelegerea noastră actuală asupra structurii universului.

Oamenii de știință au constatat recent că „expansiunea universului în primele sale etape nu era pe deplin în concordanță cu ceea ce prevăzuseră modelele noastre”, a explicat Julie McEnery, astrofiziciană responsabilă de telescopul Roman, în cadrul unei conferințe de presă sâmbătă.

Această constatare, care „sugerează că modelul nostru standard al universului este incorect”, va fi, așadar, pusă la încercare de telescop, subliniază ea.

Și adaugă: „Acesta ne va permite să afirmăm fără ambiguitate: «Da, modelul funcționează» sau «Nu, nu funcționează». Iar dacă nu funcționează, ne va furniza date suficient de precise și de calitate pentru a ne permite să începem să facem distincția” între posibilele variante de explicații.

Indiferent dacă se referă la studiul invizibilului sau nu, toate datele telescopului vor fi puse la dispoziția publicului larg și a oamenilor de știință din întreaga lume.

Aceste imagini vor avea însă o dimensiune considerabilă, avertizează Dave Content, datele transmise zilnic de aparat fiind, de exemplu, mult prea voluminoase „pentru a putea fi descărcate pe laptopul oricui”.

Având în vedere această avalanșă de informații, NASA se așteaptă ca cele mai fascinante descoperiri ale misiunii Roman „să fie o surpriză, ceva ce nu am putut prevedea și care va deschide calea către o nouă serie de întrebări mai aprofundate”, a spus zâmbind Julie McEnery.