Cinci pompieri din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) sunt detașați în vederea fortificării și consolidării capacităților de intervenții la incendii. Cursurile de instruire în care sunt antrenați salvatorii moldoveni se desfășoară la Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” din Boldești, România. Acolo, pompierii se află timp de zece luni, timp în care vor însuși noi tehnici și metode în domeniul lichidării incendiilor, salvării persoanelor din medii ostile, dar și acordării primului ajutor calificat.

În perioada 13 – 14 martie 2025 în vizită la aceștia, a mers șeful adjunct al IGSU, Aleco Sandu. Oficialul le-a urat succes în instruire, ridicând spiritul de echipă al bravilor subofițeri.

„Scopul aflării pompierilor din Republica Moldova în România este de a face un schimb de experiență în tot spectrul de misiuni și intervenții. Pe parcursul instruirii, pompierii moldoveni alături de omologii săi vor avea oportunitatea de a cunoaște mai multe despre misiunile de salvare, dar și intervențiile în medii periculoase. Astfel, aceștia vor fi antrenați în exerciții de teren, dar și vor obține cunoștințe teoretici în domeniu. Totodată, subofițerii urmează să deprindă abilități practice de intervenție în zone de risc”, comunică IGSU.

În cadrul cursului participă în total 297 de cursanți, iar în aceste zile pompierii români au depus jurământul militar. Începând cu anul 2018 la Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” din Boldești, România au beneficiat de instruire și schimb de experiență, 16 pompieri moldoveni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instruirea face parte din cadrul Planului de cooperare în domeniul formării profesionale al Ministerelor Afacerilor Interne din România și Republica Moldova.

#cursuri #pompieri #Romania

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.