Pe măsură ce Elon Musk încheie a doua lună la Casa Albă, proprietarii de Tesla își schimbă vehiculele electrice în ritm record, potrivit unei analize publicate de platforma națională din SUA de vânzări auto Edmunds, scrie CNBC. Datele arată că luna martie a înregistrat „cea mai mare cotă de trade-in Tesla” observată vreodată — adică numărul de vehicule Tesla schimbate la achiziția unor mașini noi sau second-hand de la dealeri ai altor mărci.

De când a devenit o figură centrală în cea de-a doua administrație Trump, ajungând la Washington în ianuarie, Musk a început reduceri masive în aparatul federal și ale cheltuielilor guvernamentale, dobândind totodată acces la sisteme informatice sensibile și date guvernamentale, deși multe dintre acțiunile sale sunt contestate în instanță. Înainte de a prelua conducerea Department of Government Efficiency (DOGE), Musk a cheltuit aproximativ 290 de milioane de dolari anul trecut pentru a sprijini revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

După victoria lui Trump din noiembrie, acțiunile Tesla au cunoscut inițial un val de creștere, însă în prezent prețul acestora a scăzut cu 42% în 2024, în condițiile în care investitorii se retrag în masă. Proteste au avut loc la mai multe unități Tesla din SUA și din alte țări, iar acte de vandalism și incendii au vizat magazine, vehicule și stații de încărcare Tesla.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe lângă problemele de imagine, Tesla se confruntă cu o competiție tot mai mare din partea altor producători de vehicule electrice. Un raport al S&P Global Mobility, publicat în ianuarie, arată că vânzările Tesla în SUA au scăzut cu aproximativ 11% comparativ cu anul anterior, în timp ce Ford, Chevrolet și Volkswagen și-au crescut vânzările de EV-uri și și-au extins cota de piață.

#clienti #Elon Musk #Tesla

Președintele rus Vladimir Putin îl primește sâmbătă, la Kremlin, pe liderul belarus Aleksandr Lukașenko, într-o întâlnire dedicată unor subiecte de securitate considerate deosebit de importante. Vizita are loc într-un moment în care Belarusul își intensifică exercițiile și verificările privind capacitatea de luptă a armatei.

Lukașenko a declarat înainte de plecarea spre Rusia că vizita sa are ca obiectiv discutarea unor chestiuni de importanță majoră, care nu pot fi soluționate la nivelul unor delegații mai mici. Întâlnirea are loc după ce liderul de la Minsk a ordonat o inspecție generală a capacității de luptă a forțelor armate belaruse. Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, una dintre brigăzi urmează să părăsească baza permanentă și să primească noi misiuni.

În același timp, la Kiev cresc îngrijorările privind eventuale noi mobilizări în Rusia. Serviciile secrete ucrainene susțin că Moscova ar intenționa să recruteze 300.000 de militari în acest an și încă 300.000 în 2027, pe fondul pierderilor de pe frontul din Ucraina și al scăderii numărului de voluntari. Potrivit estimărilor Kievului, un eventual anunț privind mobilizarea ar putea fi făcut după alegerile din septembrie.

Belarus își consolidează capacitățile militare

În august, Belarusul a anunțat și formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea frontierei cu Ucraina, în regiunea Gomel. Evoluțiile militare de la Minsk au alimentat speculațiile privind posibilitatea implicării mai directe a Belarusului în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anterior, The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația, a relatat că Vladimir Putin i-ar fi cerut lui Lukașenko să deschidă un nou front împotriva Ucrainei. Potrivit publicației, Rusia ar fi dorit inclusiv să folosească teritoriul Belarusului pentru operațiuni împotriva statelor NATO din vecinătate, inclusiv pentru lansarea unor drone.

Aceste informații nu înseamnă însă că un atac asupra NATO este iminent. Ele reflectă temeri și evaluări privind posibile scenarii militare, într-un context regional tot mai tensionat.

Președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi avertizat pe Lukașenko, într-o convorbire telefonică, să nu implice Belarusul în război. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a atras atenția asupra dezvoltării infrastructurii militare belaruse de-a lungul frontierei cu Ucraina, despre care spune că ar putea fi utilizată într-o eventuală agresiune.