Maia Sandu a câștigat atât președinția Republicii Moldova în noiembrie, cât și majoritatea în Parlamentul de la Chișinău în iulie, cu promisiunea de a-și reorienta țara spre Europa și de a lupta împotriva corupției. O problemă care nu a apărut prea mult în programul Maiei Sandu și nici în manifestul fostului său partid (PAS) a fost regiunea transnistreană, transmite Euronews.

Potrivit presei internaționale, problemele din regiunea transnistreană ar putea apărea ca prima provocare majoră a noului președinte. Cu siguranță se află pe radarul Moscovei, care își linge rănile după ce a pierdut un aliat la Chișinău în fostul președinte Igor Dodon și coaliția sa de partide comuniste și socialiste din parlament.

La doar o zi după alegerile parlamentare anticipate de la Chișinău, la 12 iulie, Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, a declarat că Rusia așteaptă să vadă cum Maia Sandu va aborda regiunea transnistreană, unde Rusia are 2.000 de soldați.

„Dacă acest guvern se întoarce de la Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință”, a spus Leonid Kalașnikov.

Sandu a avut grijă să nu supere Moscova în timpul campaniei sale electorale, fapt remarcat de Kremlin, dar Kalașnikov a spus că Rusia este îngrijorată de „pro-europeanismul” ei și că va căuta să „fuzioneze” regiunea transnistreană sau chiar Moldova în România.

Regiunea transnistreană a jucat, în mod tradițional, un rol supradimensionat în alegerile din Republica Moldova. Cetățenii din stânga Nistrului au fost îndelung transportați peste râul Nistru pentru a vota, cu stații speciale de vot organizate.

În anii precedenți, voturile din regiunea transnistreană au fost suficiente pentru a câștiga alegeri pentru candidații prorusi, inclusiv fostul președinte, Igor Dodon, care a pierdut puterea în fața lui Sandu în noiembrie 2020.

În iulie, din cei 28 173 de alegători care au votat în stânga Nistrului, 62,21 la sută au votat pentru BECS. Însă în sondajele prezidențiale și parlamentare din iulie, o creștere a sprijinului pentru Sandu și PAS din diaspora moldovenească a reușit să-i dea jos Dodon și BECS-ului său chiar și cu regiunea transnistreană.

Chiar și Vadim Krasnoselski, așa-numitul lider de la Tiraspol, a declarat că rezultatul din 11 iulie a fost „previzibil” și a promis să continue dialogul cu Chișinău.

„Schimbările actuale din Moldova au un caracter evolutiv și nu unul revoluționar, așa cum s-a întâmplat înainte: oamenii au sprijinit cursul stabilit de elita politică”, a declarat Vadim Krasnoselski.

Totodată, purtătorul de cuvânt al lui Krasnoselski nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor de la Euronews.

Când vine vorba de regiunea transnistreană, noul guvern de la Chișinău și Sandu însuși s-au abținut să comenteze această chestiune. Manifestul PAS a inclus angajamentul de a continua discuțiile cu Uniunea Europeană, SUA, Ucraina și Rusia, cu OSCE în calitate de mediatori, cunoscut sub numele de cadrul 5 + 2, care a realizat puțin până acum.

Valeriu Ostalep, analist politic și fost diplomat moldovean, a declarat pentru Euronews că, deși relațiile au fost bune până acum, acest lucru se poate schimba în viitor, în funcție de cine devine vicepremier, poziția care are în mod tradițional responsabilitatea pentru relațiile cu regiunea transnistreană.

#euronews #noua guvernare #Republica Moldova #Transnistria

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.