Maia Sandu a câștigat atât președinția Republicii Moldova în noiembrie, cât și majoritatea în Parlamentul de la Chișinău în iulie, cu promisiunea de a-și reorienta țara spre Europa și de a lupta împotriva corupției. O problemă care nu a apărut prea mult în programul Maiei Sandu și nici în manifestul fostului său partid (PAS) a fost regiunea transnistreană, transmite Euronews.

Potrivit presei internaționale, problemele din regiunea transnistreană ar putea apărea ca prima provocare majoră a noului președinte. Cu siguranță se află pe radarul Moscovei, care își linge rănile după ce a pierdut un aliat la Chișinău în fostul președinte Igor Dodon și coaliția sa de partide comuniste și socialiste din parlament.

La doar o zi după alegerile parlamentare anticipate de la Chișinău, la 12 iulie, Leonid Kalașnikov, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, a declarat că Rusia așteaptă să vadă cum Maia Sandu va aborda regiunea transnistreană, unde Rusia are 2.000 de soldați.

„Dacă acest guvern se întoarce de la Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință”, a spus Leonid Kalașnikov.

Sandu a avut grijă să nu supere Moscova în timpul campaniei sale electorale, fapt remarcat de Kremlin, dar Kalașnikov a spus că Rusia este îngrijorată de „pro-europeanismul” ei și că va căuta să „fuzioneze” regiunea transnistreană sau chiar Moldova în România.

Regiunea transnistreană a jucat, în mod tradițional, un rol supradimensionat în alegerile din Republica Moldova. Cetățenii din stânga Nistrului au fost îndelung transportați peste râul Nistru pentru a vota, cu stații speciale de vot organizate.

În anii precedenți, voturile din regiunea transnistreană au fost suficiente pentru a câștiga alegeri pentru candidații prorusi, inclusiv fostul președinte, Igor Dodon, care a pierdut puterea în fața lui Sandu în noiembrie 2020.

În iulie, din cei 28 173 de alegători care au votat în stânga Nistrului, 62,21 la sută au votat pentru BECS. Însă în sondajele prezidențiale și parlamentare din iulie, o creștere a sprijinului pentru Sandu și PAS din diaspora moldovenească a reușit să-i dea jos Dodon și BECS-ului său chiar și cu regiunea transnistreană.

Chiar și Vadim Krasnoselski, așa-numitul lider de la Tiraspol, a declarat că rezultatul din 11 iulie a fost „previzibil” și a promis să continue dialogul cu Chișinău.

„Schimbările actuale din Moldova au un caracter evolutiv și nu unul revoluționar, așa cum s-a întâmplat înainte: oamenii au sprijinit cursul stabilit de elita politică”, a declarat Vadim Krasnoselski.

Totodată, purtătorul de cuvânt al lui Krasnoselski nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor de la Euronews.

Când vine vorba de regiunea transnistreană, noul guvern de la Chișinău și Sandu însuși s-au abținut să comenteze această chestiune. Manifestul PAS a inclus angajamentul de a continua discuțiile cu Uniunea Europeană, SUA, Ucraina și Rusia, cu OSCE în calitate de mediatori, cunoscut sub numele de cadrul 5 + 2, care a realizat puțin până acum.

Valeriu Ostalep, analist politic și fost diplomat moldovean, a declarat pentru Euronews că, deși relațiile au fost bune până acum, acest lucru se poate schimba în viitor, în funcție de cine devine vicepremier, poziția care are în mod tradițional responsabilitatea pentru relațiile cu regiunea transnistreană.