După ce ieri, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco a dezvăluit că opoziției ar urma să le revină șefia pentru trei Comisii parlamentare permanente, fără a preciza care anume, astăzi în presă au apărut zvonuri care anume ar urma să fie cedate Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) și Partidul Șor.

După cum scrie unimedia.md, opoziția ar urma să preia președinția Comisiei de control al finanțelor publice, Comisiei administrație publică și Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice.

Cel mai probabil câte o șefie pentru fiecare partid: al Socialiștilor, Comuniștilor și Șor.

Sursa citată afirmă că, „marea împărțeală” a avut loc astăzi, la prânz, în clădirea Legislativului, cu ușile închise.

Precizăm că, tot ieri, Litvinenco a declara că cel mai probabil vor fi aleși doi vicepreședinți de Parlament – unul al majorității parlamentare, iar altul al opoziției, președinția revenindu-i bineînțeles celor de la PAS. Astăzi, unimedia scrie că Mihai Popșoi de la PAS și Vlad Batrîncea de la PSRM (BECS) ar urma să fie aleși vicepreședinți ai Parlamentului.

Despre faptul că, deputatul PAS, Igor Grosu ar urma să fie președinte al Parlamentului se vehiculează în spațiul public încă după alegeri.

#BECS #comisie #parlament #PAS #PSRM

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.