Moldova va colabora cu Suedia pentru dezvoltarea proiectelor de transformare a deșeurilor în energie. Un acord de grant de 9 milioane de coroane suedeze, echivalentul a circa 820 de mii de euro, a fost semnat între Ministerul Energiei și Swedfund International AB.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acest grant va permite Moldovei să folosească datele colectate pentru a crea un cadru clar în identificarea și dezvoltarea proiectelor de valorificare energetică a deșeurilor.

„Datorită suportului oferit de Suedia, vom fi capabili să valorificăm datele și informațiile colectate prin acest studiu, care ne vor ghida ulterior în crearea unui cadru clar pentru identificarea și dezvoltarea proiectelor de valorificare energetică a deșeurilor. Aceste proiecte nu doar că vor ajuta la gestionarea eficientă a deșeurilor, dar vor contribui și la consolidarea producerii de energie regenerabilă”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

La rândul său, ambasadoarea Suediei, Katarina Fried, a menționat că rolul proiectului este de a facilita tranziția către producția de energie din surse regenerabile și de a ajuta Moldova să-și îmbunătățească securitatea energetică.

„Obiectivul principal al cooperării noastre este de a stabili soluții durabile de gestionare a deșeurilor care transformă deșeurile în resurse valoroase, precum electricitate și căldură. Acest lucru nu doar că răspunde provocărilor legate de gestionarea deșeurilor, dar contribuie și la sporirea rezilienței energetice și la sustenabilitatea ecologică a Moldovei”, a declarat Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried.

Studiul de fezabilitate va fi realizat în 6-12 luni. Va fi evaluată viabilitatea tehnologică, economică și de mediu a noilor soluții, și vor fi analizate tehnologiile potrivite, costurile și posibilitățile de integrare a energiei obținute în rețeaua națională.

Autoritățile afirmă că o atenție deosebită va fi acordată impactului asupra mediului și societății, inclusiv reducerii deșeurilor depozitate, scăderii emisiilor de CO2 și economisirii resurselor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deseuri #energie #grant #ministerul energiei #Moldova #Suedia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.