Moscova a impus mai multe embargouri asupra vinurilor moldovenești, folosindu-le ca instrument de presiune politică. Primul embargo a fost în 2006, sub pretextul calității necorespunzătoare, afectând grav exporturile, deoarece Rusia era principalul cumpărător din spațiul CSI. Restricțiile au fost reluate în 2013, după semnarea Acordului de Asociere cu UE.

Aceste embargouri au determinat Republica Moldova să-și diversifice piețele de export, crescând semnificativ livrările către Uniunea Europeană, SUA și Asia. Astfel, deși inițial au fost un șoc pentru economie, interdicțiile impuse de Rusia au stimulat modernizarea sectorului vitivinicol și reducerea dependenței de piața rusă.

Care au fost pierderile financiare estimate pe care le-a suportat țara din cauza embargourilor impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești? De ce restricțiile impuse de Rusia asupra vinurilor moldovenești nu au afectat grav producătorii din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia? Care sunt lecțiile învățate din aceste embargouri și cum poate R. Moldova să-și protejeze industria vitivinicolă în viitor? Cum poate R. Moldova să valorifice potențialul piețelor internaționale pentru a-și crește exporturile de vinuri și a-și consolida imaginea pe plan global?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 28 martie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Elizaveta Breahnă, specialistă principală, responsabilă vinificație a Oficiului Național al Viei și Vinului, oenolog și Ion Luca, oenolog, vinificator, antreprenor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#embargou #Moldova #Rusia #vin

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.