Niciun angajat nu a avut de suferit în urma incendiului grav produs miercuri, 26 martie curent, la un depozit din Bălți. Este precizarea făcută de Asociația Obștească EcoREP, deținătoarea depozitului care a ars. Asociația mai scrie că flăcările au izbucnit în hala unde se prelucra cartonul și plasticul și, din fericire, nu au afectat încăperile din apropiere.

„În ciuda pagubelor suferite, EcoREP își continuă activitatea. Toți angajații sunt implicați în înlăturarea consecințelor incendiului și vrem să asigurăm partenerii noștri că, în următoarea perioadă, vom continua să colectăm deșeurile de ambalaje conform agendei obișnuite”, se arată în mesajul asociației.

Suntem extrem de recunoscători reprezentanților Inspectoratului general pentru Situații de Urgență pentru munca și dedicația lor. Totodată, le mulțumim partenerilor noștri pentru sprijinul acordat în această perioadă dificilă. Misiunea EcoREP rămâne neschimbată – să oferim soluții de reciclare fiabile și durabile pentru antreprenorii din Republica Moldova. Lucrăm deja la construcția unei noi linii de reciclare și suntem determinați să revenim și mai puternici”, a menționat administratorul EcoREP, Ion Zaiaț.

Oamenii legii investighează cazul pentru a stabili toate circumstanțele incendiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, peste 50 de angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au luptat cu flăcările în nordul țării, după ce un depozit a luat foc. La fața locului sunt antrenate 16 autospeciale de intervenție, fiind formate patru sectoare de luptă cu focul.

FOTO Zeci de angajați IGSU continuă să lupte cu flăcările care au cuprins un depozit din Bălți

#Balti #depozit #IGSU #incendiu

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china