Primul embargou total impus vinurilor moldovenești de către Federația Rusă a fost în îndepărtatul deja an 2006. Astfel, zilele trecute s-au împlinit 19 ani de la începutul acestui proces extrem de dureros pentru ramura vitivinicolă, dar și pentru economia țării în ansamblu. Este unul dintre cele mai relevante exemple, dacă nu chiar clasice, după care poate fi descifrat modelul de bază pentru relațiile economice interstatale moldo-ruse, model care continuă să influențeze în mod negativ viața în Republica Moldova, model de relații bazate pe presiuni, șantaj și chiar război economic. De-a lungul anilor, Moldova a fost ținta foarte multor restricții comerciale venite din partea Federației Ruse, marea majoritate instituite cu motive declarate departe fiind de cele urmărite în realitate de către fostul cândva „partener strategic” al Republicii Moldova. Subiectul a fost discutat de către invitații dezbaterii publice „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN.

Expertul permanent al proiectului, Igor Boţan, a declarat că embargou înseamnă interzicere de către un stat a exportului sau importului de mărfuri într-o sau dintr-o țară, ca sancțiune pentru încălcarea unor reguli sau principii de drept internațional sau ca mijloc de presiune politică. Totodată, războiul comercial este un conflict economic între două sau mai multe țări în care adversarii încearcă să dăuneze economiilor celuilalt prin interdicții și restricții asupra comerțului exterior și alte măsuri protecționiste. Mai simplu spus, un război comercial este o escaladare a dezacordurilor comerciale normale între țări, care are ca rezultat o confruntare economică activă.

„Dacă ne referim la războiul hibrid, acesta presupune utilizarea combinată de instrumente convenționale și neconvenționale de forță și acțiuni subversive. O amestecare sincronizată a acestor instrumente sau mijloace pentru a profita de vulnerabilitățile adversarului și a obține un efect sinergic. Așadar, embargoul este un element al războiului comercial, iar acesta din urmă – element a războiului hibrid”, explică Igor Boțan.

Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a menționat că urmare a embargoului de acum 19 ani, vinăriile încercau cu disperare să reia exporturile pe Federația Rusă. Erau niște eforturi disperate, dar deja atunci se înțelegea că este necesar de diversificat piața.

„Urmare a acestui embargou, sectorul a avut de suferit enorm. Au fost pierderi care se estimează între 300 și 500 de milioane de dolari. În acea perioadă, practic 80% din exporturile de vin erau orientate pe piața Federației Ruse. Deci, a fost o lovitură foarte puternică”, a notat secretarul de stat.

Potrivit lui, în acea perioadă practic 10% din PIB era constituit din produsele vitivinicole, iar acest lucru a afectat grav producătorii. „Ba mai mult, urmare a acestui embargou, probabil în jur de 25% din vinăriile noastre au falimentat. Dacă e să dau o apreciere, eu aș numi calea parcursă în această „perioada de la dezastru și catastrofă în sectorul vitivinicol create de embargourile din 2006-2013 la organizarea Congresului Mondial al Viei și Vinului în Republica Moldova, la Chișinău în 2025. În acești 19 ani au fost învățate multe lecții”, notat Andrian Digolean.

Potrivit lui, după primul embargou, au fost schițate primele reforme structurale ale sectorului vitivinicol, prin conjugarea eforturilor autorităților publice, producătorilor, în comun cu partenerii externi. În 2012 s-a decis crearea Oficiului Național al Viei și Vinului, care și-a început activitatea în 2014.

„Ar fi greșit să vorbim despre efecte pozitive, pentru că producătorii au pierdut milioane, având banii blocați în Federația Rusă. Dar au fost învățate lecții, pentru că urmare acestui embargou au fost scoase în evidență multe breșe. S-a constatat că sectorul vitivinicol era dependent de o singură piață, cu accent pe anumite vinuri. Cea mai mare problemă era că eram orientați mai mult pe ofertă. Propuneam ceea ce avem, dar corect este să punem accent pe cerere”, a mai spus Andrian Digolean.

Expertul economic IDIS „Viitorul”, ex-deputatul Veaceslav Ioniță, a declarat că în 26 de ani de relații bilaterale cu Federația Rusă, Republica Moldova a fost supusă la două embargouri mari. De asemenea, au fost două crize care parcă nu se refereau la Republica Moldova, dar au lovit-o foarte tare, una dintre ele fiind chiar mai puternică decât primul embargou, inclusiv marea criză financiară care a avut loc în Federația Rusă în anul 1998.

„Am mai numărat încă opt mini-embargouri care au avut efect asupra noastră. Ca rezultat, ponderea Rusiei în exporturile moldovenești a scăzut de 18 ori. Dacă în 1997, Rusia avea o cotă de peste 58%, în 2024 exporturile Republicii Moldova în Federația Rusă au ajuns la 3,3%. Iar mai mult de jumătate de exporturi sunt fructe. Am fost afectați cel mai mult de embargoul din 206, atunci am pierdut piața rusă, și ne-am revenit abia în 2011”, explică economistul.

„Dar prima și cea mai mare lovitură primită de Republica Moldova de la Independență a fost de fapt criza din Rusia din 1998. Și chiar dacă părea că aceasta nu are nimic cu noi, această criză a lovit piața valutară din Moldova, a avut ca efect deprecierea valutei, sărăcirea populației și a contribuit la marea migrare a populației din anii 2000, care de fapt a început după criza din 1998!”, spune Veaceslav Ioniță.

„După embargoul Federației Ruse la capitolul vinuri nu ne-am revenit nici până astăzi, cel puțin la exporturi. Da, noi am crescut calitatea, da, la noi s-au schimbat multe, nu mai mergem pe ce avem de propus, ci spre ceea ce se cere pe piață, calitativ ne-am schimbat foarte mult, dar cantitativ până în prezent nu am reușit să ajungem măcar la jumătate din ceea ce a fost până atunci”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în acest an, „am bătut a doua oară recordul. Atunci când a început embargoul prima dată, se înregistra maximul istoric – 208 milioane de dolari vinuri exportate în Federația Rusă, iar urmare a embargoului, acestea s-au prăbușit până la 2 milioane – o prăbușire de o sută de ori. După aceasta ne-am revenit, iar în acest an, iarăși a doua oară ne-am prăbușit la 2 milioane. Deci, nivelul de jos l-am bătut de două ori – o dată imediat după embargou, iar a doua oară acum fiind într-un context nefavorabil, generat de războiul ruso-ucrainean”, susține economistul.

În opinia sa, din totalul de circa 10 embargouri care au fost până acum, „doar două micro-embargouri pot fi legate de atitudinea Republicii Moldova față de războiul din Ucraina, iar în rest, nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că sunt legate strict de relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată în cadrul ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.

#embargou #Moldova #Rusia

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.