Ministerul Finanțelor a dat startul consultărilor pentru Politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2026. Reprezentanții asociațiilor de afaceri din diverse domenii s-au adunat la masa rotundă organizată de IDIS „Viitorul”, pentru a discuta provocările din economie și a veni cu propuneri concrete. Printre temele centrale s-au numărat comerțul ilicit, costurile din transportul de pasageri, lipsa de predictibilitate fiscală, dar și problemele din agricultură.

„Noi avem deja 20 de ani de zile, de când încercăm să avem o voce comună unică în relație cu autoritățile. Agricultura, deci, a ridicat mai multe probleme, începând la sistemul de irigare, subvenționare, accizele. Mai departe, un lucru sensibil, care ne-au trimis în scris, este industria zahărului, suntem într-o situație foarte proastă și Republica Moldova, dintr-un exportator masiv, acum ne-am transformat, din păcate, în importator”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”.

Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde a fost industria tutunului și a băuturilor alcoolice, care potrivit expertului, în continuare sunt afectate de către comerțul ilicit din piața tenebră.

„Și încă un subiect la care tot am primit materiale este despre băuturile alcoolice, tutun. Deoarece aici este foarte vulnerabil din punct de vedere a fiscalităților și comerțului ilicit. Acum sunt pline rețelele sociale unde se vând produse, care sunt interzise prin lege să fie vândute, inclusiv se plasează și un fel de publicitate, dar statul recunoaște că nu poate face nimic și ai minorii…

Deci noi, anul trecut, am zis oameni buni, nu vorbim de faptul că bugetul de stat pierde sute de milioane de lei. Că nu vorbim doar de bani, e clar că totul e important, dar vorbim de faptul că copiii au acces la produse care nu se dă voie. Și atunci când faci o reglementare pe care nu o poți asigura, ai ca efect apariția comerțului ilicit”, a spus Veaceslav Ioniță.

Reprezentanții transportatorilor de pasageri în regim de taxi au semnalat o criză generată de o decizie a Băncii Naționale, care a dus la majorarea bruscă a poliței RCA. În doar câteva luni, prețul a crescut de la 6.800 la 35.000 de lei – o majorare de peste 300%, cu efecte grave asupra întregii ramuri.

„Deci vrem să atragem atenția, că deja de trei luni este această decizie este și constatăm consecințele foarte grave în ramură. Mulți oameni să duc în tenebru. Șoferii lasă meseria oficială fiindcă nu-și pot permite să achite astfel de costuri pentru RCA și plec în tenebru sau în genere părăsesc ramura de de taxi. Sperăm să fim auziți de către autorități dar până la moment din păcate o soluție concretă n-avem”, a menționat Constantin Condrea, reprezentant al Asociației Transportatorilor de Pasageri în Regim de Taxi.

Reprezentanții din sectorul finanțelor cer stabilitate fiscală și norme clare pe termen lung.

„Ce ține de aspectul predictibilității fiscale, după cum am mai vorbit așa, poate, puțin prea mult, dar ideea este că business-ul este în dorință ca să avem o stabilitate fiscală, să avem norme care sunt elaborate din start calitativ, noi tindem spre asta, să nu se modifice normele, cel puțin pe parcursul perioadei fiscale, dar mai bine pe parcursul la câțiva ani.

Sperăm că vom fi auziți, vom ajunge la acea zi când normele fiscale vor fi calitative, stabile, transparente, clare, nu vor genera întrebări și probleme la aplicarea acestora și businessul se va bucura de stabilitatea, echitate și transparență fiscală pe parcursul a câțiva ani, cel puțin”, a conchis Svetlana Slobodeanu, auditor, contabil certificat internațional CIPA.

Toate propunerile colectate urmează să fie transmise Ministerului Finanțelor, care intenționează să finalizeze proiectul de politică fiscală pentru 2026 până în luna iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2026 #consultări #politica bugetar-fiscală #stabilitate fiscala

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.