50 de activiști și ONG-uri de la noi, printre care AO EcoContact și Centrul Național de Mediu, au inițiat și semnat o petiție prin care solicită interzicerea importului, producției și comercializării coroanelor funerare, precum și a componentelor necesare producerii acestora. Scrisoarea a fost transmisă astăzi, 31 martie, ministrului Mediului, precum și altor autorități ale statului. Petiția a fost inițiată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM) în contextul cifrelor alarmante despre volumul de coroane acumulate anual și impactul de mediu al acestora.

În petiție se cere „crearea unui cadru legislativ care să înceteze producerea, importul și comercializarea coroanelor și compozițiilor florale artificiale (inclusiv a coroanelor funerare, jerbelor și altor aranjamente similare, precum și a tuturor componentelor utilizate pentru confecționarea acestora, cum ar fi flori și frunze artificiale, baze din sârmă, burete floral sintetic și alte materiale nereciclabile), în scopul protejării mediului și sănătății publice”.

De asemenea, ca măsură suplimentară indispensabilă, au fost propuse promovarea utilizării florilor naturale și a altor alternative ecologice, precum și implementarea unor campanii de informare și educare a populației privind impactul negativ al coroanelor artificiale asupra mediului și sănătății.

În contextul prezentat de petiție se menționează că „anual, numai în cimitirele din Chișinău, sunt aduse de către vizitatori peste 25.000 de coroane sau confecții funerare din plastic, care, după o anumită perioadă, devin deșeuri ce necesită a fi evacuate. Aceste coroane sunt realizate din materiale nereciclabile, precum plastic de calitate inferioară, sârmă și burete floral sintetic, ceea ce le face imposibil de reciclat”.

Mai mult, gestionarea acestor deșeuri reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile locale. Nu există agenți economici specializați în colectarea, depozitarea, prelucrarea sau reciclarea coroanelor și compozițiilor florale din plastic. În același timp, serviciile de colectare a deșeurilor din capitală nu le mai acceptă, forțând administrațiile cimitirelor să le depoziteze pe termen nedeterminat pe teritoriul acestora. În afara municipiului Chișinău, situația este și mai gravă – articolele funerare sunt aruncate direct în gropile de gunoi neautorizate.

Din punct de vedere al impactului de mediu, articolele funerare din materiale nereciclabile sunt considerate produse cu cel mai înalt prag de degradare și poluare cu plastic. Acestea rămân în mediul înconjurător pentru perioade îndelungate, contribuind la poluarea solului și a apei. În timp, microcompușii și nanoparticulele rezultate din degradarea acestor materiale pot pătrunde în sol, apă și aer, afectând grav și ireversibil sănătatea umană și mediul înconjurător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în luna februarie, cu aproape două luni înainte de Paște, Combinatul Servicii Funerare, instituția care gestionează activitatea cimitirelor municipale, a lansat o campanie menită să reducă importul, fabricarea și comercializarea florilor și coroanelor funerare din plastic. Într-o postare pe rețele, întreprinderea municipală a îndeamnat oamenii să fie responsabili și să opteze pentru flori naturale și aranjamente din materiale reciclabile. Potrivit Combinatului Servicii Funerare, anual, pe teritoriul cimitirelor din capitală sunt aduse peste 25.000 de coroane sau compoziții funerare din plastic, care se transformă ulterior în deșeuri ce necesită a fi evacuate.

Ulterior, Ministerul Mediului a anunțat că nu intenționează, deocamdată, să interzică coroanele funerare, însă recomandă cetățenilor să nu le cumpere, pentru a proteja mediul înconjurător. Ministrul Sergiu Lazarencu susține că, în prezent, nu există o interdicție la nivel național, dar autoritățile locale sunt încurajate să adopte regulamente care să limiteze utilizarea acestora, așa cum s-a întâmplat deja în unele localități.

#coroane funerare #Moldova #petitie #plastic

Deputatul Partidului Nostru, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, Constantin Cuiumju, susține că a primit sute de sesizări de la consumatori nemulțumiți de facturile eronate la gaze naturale. Oamenii reclamă sume majorate, consumuri care nu corespund realității și datorii pe care le contestă. În acest sens, parlamentarul a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Deputatul susține că problema apare în contextul implementării noului sistem informațional de facturare al Energocom și cere ANRE să verifice modul în care funcționează acesta, cauzele eventualelor erori și numărul consumatorilor afectați.

„De unde provin erorile, câți consumatori sunt afectați și cine își asumă responsabilitatea corectării lor? De aceea am sesizat oficial ANRE și am cerut verificarea facturării, a funcționării sistemului și a cauzelor facturării eronate și a cheltuielilor aferente”, a declarat deputatul.

Potrivit lui Constantin Cuiumju, pentru sistemul informațional au fost cheltuite aproximativ 18 milioane de lei, deputatul consideră că situația trebuie verificată. În luna iulie, deputatul a acuzat Energocom că a cheltuit această sumă pentru un sistem de facturare care nu ar fi devenit operațional la termen. În același timp, Energocom a anunțat că, din luna iunie, gestionează integral procesele de evidență comercială, facturare și deservire a consumatorilor finali și că tranziția la propriul sistem a presupus testarea și verificarea datelor.

Parlamentarul cere ca eventualele erori să fie corectate fără ca responsabilitatea financiară să fie transferată asupra consumatorilor.

„Consumatorii nu trebuie să suporte costurile unor eventuale erori de facturare. Vreau un răspuns concret de la ANRE: ce s-a întâmplat, câți oameni sunt afectați, cine este responsabil și cum vor fi corectate facturările? Voi urmări acest caz și voi face public răspunsul ANRE”, a declarat deputatul.

Anterior, Energocom a explicat diferențele dintre sumele din facturile pentru gaze și cele afișate în aplicațiile bancare prin faptul că acestea reflectă perioade diferite de raportare. Compania susține că plățile efectuate după închiderea lunii nu dispar și nu sunt taxate din nou, ci sunt înregistrate ulterior în contul clientului și se regăsesc în soldul actualizat.