Embargoul impus de Rusia asupra vinurilor moldovenești în 2006 a avut un impact semnificativ asupra industriei vinicole, inclusiv a investitorilor ruși, stabiliți în Republica Moldova, dar nu și asupra populației Republicii Moldova. Opinia aparține expertului în domeniul economic, Veaceslav Ioniță, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice la tema „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, scopul real al restricțiilor comerciale impuse de Moscova nu a fost doar economic, ci și politic.

„Prin această criză Rusia și-a dorit să lovească în puterea politică de la Chișinău. Atunci la guvernare erau comuniștii, iar domnul Voronin a fost primul care a spus că Republica Moldova se integrează în Uniunea Europeană. De asemenea, Rusia și-a dorit să lovească în populație, ca populația să preseze puterea politică”, a spus expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, din punct de vedere economic, embargo-ul din 2006 a afectat în principal sectorul vinicol, dar și industriile conexe, precum producția de struguri și fabricarea sticlelor. Totuși, Veaceslav Ioniță subliniază că impactul nu s-a resimțit direct asupra populației.

„Ramura a fost afectată. Clasa politică și cetățenii nu au fost afectați pentru că Republica Moldova la acea perioadă lunar primea transferuri de peste hotare de la cetățenii noștri, echivalent cu transferurile anuale de la vin. Politic, Guvernul nu a fost afectat pentru că acest embargo nu se răsfrânge asupra balanței comerciale, nu se răsfrânge asupra balanței de plăți și veniturilor populației. Impactul politic a fost nul. Unicul lucru care s-a întâmplat a fost lovitura în ramură și în ramurile adiacente. În același context, au avut mult de suferit investitorii ruși care își făceau afacerile în sectorul vitivinicol din Republica Moldova”, a mai spus Veaceslav Ioniță.

Ionita a mai menționat că România a fost prima țară care a venit în ajutorul Republicii Moldova, preluând o parte din cantitățile de vin care anterior erau exportate pe piața rusă. Acest sprijin a contribuit la atenuarea efectelor economice negative resimțite de producătorii moldoveni.

„România a fost țara care ne-a ajutat în depășirea celei mai critice faze a embargo-ului din 2006. Prima țară care a absorbit vinurile noastre a fost România, chiar dacă ea avea propriile vinuri”, a conchis expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dezbaterea publică la tema: „Partea proastă și partea bună a embargourilor rusești” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

#Chisinau #embargou rusesc #Veaceslav Ionita

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.